Abonament gratuit

Codurile penale, în dezbaterea CCR

GHEORGHE IORGOVEANU
Ziarul BURSA #Politică /

Codurile penale, în dezbaterea CCR

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) ar urma să se pronunţe, astăzi, pe sesizările privind modificările aduse la mijlocul lunii aprilie, de parlamentarii PSD, ALDE, UDMR şi cei ai minorităţilor naţionale, Codului penal şi Codului de procedură penală.

Până acum CCR a amânat dezbaterile şi luarea unei decizii cu privire la modificarea legislaţiei penale făcută de coaliţia PSD-ALDE din Parlament. Motivele amânării au vizat trimiterea cu întârziere a concluziilor de către judecătorii raportori, astfel că ceilalţi membri ai CCR nu au avut timp să îşi formeze o părere. Şi starea de sănătate a lui Valer Dorneanu. Judecător raportor pe Codul penal este preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală este fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar.

Pe 10 mai, preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache şi care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise preşedintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, şi PNL şi USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituţională, considerând că sunt peste "300 de modificări nocive". USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, "şubrezind politica penală a României'' şi favorizând infractorii, dar şi cu Legea fundamentală a ţării.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că punerea de acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale nu poate depăşi cele statuate expres prin dispozitivul şi considerentele deciziei Curţii Constituţionale.

"Orice altă interpretare ar însemna că, în esenţă, Parlamentul în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu decizia Curţii Constituţionale, are dreptul de a decide, dincolo de cele statuate de considerentele Curţii Constituţionale, care, potrivit jurisprudenţei acesteia se impun cu aceeaşi forţă obligatorie (Decizia Plenului CCR nr. I/1995)".

Iohannis critică modul în care se vor calcula noile termene de prescripţie penală, precum şi reducerea acestora şi, dispoziţiile privind confiscarea extinsă, considerând că normele sunt impredictbile, lipsite de claritate şi inechitabile pentru părţile procesului penal.

În privinţa obiecţiilor de neconstituţionalitate a modificărilor Codului de procedură penală, Klaus Iohannis arată că Parlamentul, pe de o parte şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, iar pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, principiul bicameralismului şi depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 633/2018.

Preşedintele consideră că, la modificarea Codului de procedură penală, Camera Deputaţilor a efectuat modificări diferite faţă de forma aprobată de Senat, ceea ce constituie o încălcare a principiului bicameralismului statutat de Constituţia României.

În sesizare, Klaus Iohannis arată: "Astfel, în timp ce Senatul a optat pentru o «decupare» aproape chirurgicală a dispoziţiilor declarate neconstituţionale din cuprinsul fiecărei norme, Camera Deputaţilor a eliminat din conţinutul normativ al legii criticate dispoziţiile afectate de neconstituţionalitate, indiferent dacă aceasta viza norma în ansamblul ei sau era vorba doar despre o sintagmă. Ca urmare a acestei soluţii legislative a Camerei decizionale, legea rezultată după reexaminare nu mai conţine numeroase texte ale legii iniţiale, multe dintre acestea fiind înlăturate", ceea ce a dus la adoptarea unei legi cu o configuraţie şi un conţinut semnificativ diferite faţă de Senat, care se îndepărtează în mod substanţial atât de forma avută în vedere de iniţiatori, cât şi de Parlament, cu ocazia adoptării iniţiale a legii.

Dispoziţiile eliminate de Camera Deputaţilor din forma iniţială a legii adoptate de Parlament vizează o serie de aspecte importante din Codul de procedură penală, precum sunt cele referitoare la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale (art. I pct. 11), rezolvarea acţiunii civile în procesul penal (art. I. pct. 16), competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. I pct. 24), definiţia suspectului (art. I pct. 39), drepturile persoanei vătămate (art. I pct. 40), drepturile inculpatului (art. I pct. 41), drepturile avocatului suspectului şi inculpatului (art. I pct. 47), consemnarea declaraţiilor (art. I pct. 55), utilizarea datelor, informaţiilor şi rezultatelor mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României (art. I pct. 76), măsurile privind obiectele ori înscrisurile ridicate (art. I pct. 95), condiţiile generale ale controlului judiciar (art. I pct. 121), începerea urmăririi penale (art. I pct. 192). În plus, faţă de forma adoptată de Senat, Camera Deputaţilor a eliminat art. 401 introdus de Senat referitor la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dacă legea adoptată de Senat cuprindea 4 articole, primul având un număr de 245 de puncte de modificare şi completare a Codului de procedură penală, legea adoptată de Camera Deputaţilor cuprinde un număr de 4 articole, primul având un număr de doar 219 puncte de modificare şi completare a Codului de procedură penală.

Modificarea legislaţiei penale a demarat anul trecut, iar în sesiunea extraordinară din luna iulie 2018, coaliţia PSD-ALDE şi UDMR au trecut noile coduri penale de votul Parlamentului. Codurile au fost contes-tate la Curtea Constituţională de PNL, USR şi PMP, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis. În toamna anului trecut, CCR a decis că zeci de articole adoptate de majoritatea parlamentară în Codul penal şi Codul de procedură penală sunt neconstituţionale şi a trimis cele două proiecte de acte normative, spre reexaminare, Parlamentului. Modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate pe 17 aprilie 2019 de Senat şi pe 24 aprilie de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. La Cameră s-au înregistrat 181 de voturi "pentru", 83 "împotrivă" şi o abţinere în cazul Codului de procedură penală şi pentru codul penal 180 de voturi "pentru", 81 "împotrivă" şi 2 abţineri. Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaţilor UDMR şi de la alte partide, deoarece coaliţia PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaţilor. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeaşi bancă cu liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formaţiunii. De altfel, UDMR a votat şi în comisia Iordache modificările aduse de PSD şi ALDE celor două Coduri penale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

25 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0969
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4927
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4563
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3938

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Topul firmelor din Bucuresti 2020
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie