COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN:Cadrul legislativ european privind reţelele 5G, deficitar

George Marinescu
Ziarul BURSA #Miscellanea / 21 iulie

Cadrul legislativ european privind reţelele 5G, deficitar

Implementarea pe scară largă a tehnologiei 5G ar trebui să aibă la bază şi studii de impact asupra mediului înconjurător, instrumente sau măsuri suficiente, atât pentru reducerea amprentei energetice a infrastructurii reţelelor 5G, cât şi pentru promovarea reciclării reziduurilor electronice în contextul impunerii unei implementări rapide şi nelimitate, se arată într-un document de lucru dezbătut, ieri, de Comitetul Economic şi Social European (CESE), document întocmit de raportorul Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

Membrii CESE consideră că este necesar a fi cuantificat impactul social şi ecologic al ecosistemului 5G, mai ales că numărul reţelelor 5G a crescut semnificativ în Europa şi că instituţiile europene şi naţionale menţin cu dificultate abordarea holistică privind impactul şi externalităţile tehnologiei comunicaţiilor electronice, în contextul în care companiile din acest domeniu au generat în anul 2019 o contribuţie de aproximativ 4000 de miliarde de dolari americani la produsul intern brut global şi au asigurat, în mod direct, 16 milioane de locuri de muncă, şi indirect, alte 14 milioane de locuri de muncă. Mai mult, serviciile furnizate de aceste companii reprezintă instrumente esenţiale pentru guvernanţa globală şi locală, facilitând exercitarea puterii politice şi funcţionarea administraţiei publice.

Conform documentului întocmit de raportorul Dumitru Fornea, pentru o evaluare corectă a impactului acestei noi generaţii de tehnologii de comunicaţii electronice mobile asupra mediului şi climei, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

- energia enormă, consumată de toate aceste obiecte interconectate, "internet al tuturor lucrurilor" - echipamente de reţea, maşini, aplicaţii, senzori, camere video de supraveghere etc.;

- energia care este necesară pentru a fabrica toate aceste "lucruri" care ţin de IoT, instrumentele şi infrastructura asociată (energie încorporată);

- cantitatea enormă de energie necesară pentru a asigura funcţionarea punctelor de centralizare/tranzitare a datelor (antene, servere, routere, internoduri);

- energia suplimentară necesară pentru a transporta datele wireless prin intermediul aerului, în loc de folosirea energetic eficientă a fibrei optice sau a cablurilor;

- cantitatea de dioxid de carbon (CO2) eliberată în atmosferă de producerea energiei necesare (generate în bună parte de combustibili fosili) folosite de sursele wireless în continuă creştere.

"Odată cu implementarea tehnologiei 5G şi a internetului lucrurilor (IoT), echipamentele noi ale reţelei 5G, de ordinul miliardelor, împreună cu obiectele casnice (electronice şi electrocasnice, instalaţii, etc) se vor adăuga categoriei de reziduuri electronice - e-waste. Din această perspectivă, implementarea tehnologiei 5G, cu generarea de cantităţi masive de deşeuri, poate fi în contradicţie cu principiile economiei circulare, bazată pe conceptul zero waste. Numărul de conexiuni în reţeaua 5G va fi de ordinul trilioanelor (în prezent este de ordinul miliardelor). Cantitatea de date transferată wireless este proporţională cu energia consumată, aşadar cu cât în 5G se vor transfera cantităţi mai mari de date, cu atât se va consuma mai multă energie în aceste reţele. Odată ce vom fi înarmaţi cu o cantitate astronomică de informaţii generate de Internet of Things (IoT), Smart Cities şi Smart Regions şi transferate prin reţele 5G, industria comunicaţiilor electronice pretinde că vom fi mai bine echipaţi pentru a economisi energie, însă în analizele făcute nu se dau prea multe detalii cu privire la mega-amprenta energetică pe care o lasă aceste elemente conectate la Internet şi care comunică între ele non-stop 24/7. Dacă privim cu mai multă atenţie aceste aspecte, nu este deloc clar dacă internetul lucrurilor (IoT) va reuşi vreodată să-şi reducă amprenta energetică, în contextul creşterii sale actuale rapide şi nelimitate. Contribuţia relativă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) la emisiile de gaze cu efect de seră (GHGE) ar putea creşte de la aproximativ 1-1,6% în 2007 până la peste 14% din GHGE la nivel mondial până în 2040, reprezentând mai mult de jumătate din contribuţia relativă actuală a întregului sector de transport. Tehnologiile wireless vor continua să consume de cel puţin 10 ori mai multă putere decât tehnologiile prin cablu atunci când oferă acces comparabil privind viteza de transfer şi volumele de trafic", arată raportorul Dumitru Fornea în documentul întocmit pentru CESE.

El se referă şi la efectele negative pe care intensitatea câmpurilor electromagnetice şi radiaţiilor din jurul acestor reţele le-ar putea avea cu privire la sănătatea oamenilor, dar arată că la nivel mondial s-au realizat sute de studii care susţin că efectele biologice ale radiaţiilor electromagnetice nu prezintă risc patologic, dacă se respectă standardele naţionale sau ICNIRP. Standardele ICNIRP actualizate şi publicate în anul 2020 au luat în considerare şi radiaţia fasciculelor (beamforming) - un parametru specific infrastructurilor şi echipamentelor de comunicaţii electronice de tip 5G.

"Comisia Europeană sau Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC), în rapoartele realizate în 2019, respectiv în 2020, cu privire la preocupările legate de expunerea pe termen lung a oamenilor la câmpurile electromagnetice generate prin tehnologia 5G, susţin faptul că nu există dovezi ştiinţifice consistente sau credibile ale problemelor de sănătate cauzate de expunerea la energia de frecvenţă radio emisă de telefoanele mobile. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care, cu ani în urmă, a clasificat câmpul electromagnetic produs de radiofrecvenţe ca posibil carcinogen, la ora actuală susţine o poziţie similară cu cea exprimată de autorităţile din UE şi SUA, însă în contextul desfăşurării reţelelor 5G, în anul 2022, a anunţat o nouă evaluare a riscurilor câmpurilor electromagnetice pentru spectrul de frecvenţe radio (între 3 kHz şi 3000 GHz)", precizează Dumitru Fornea în documentul citat.

El afirmă că societatea civilă consideră că este nevoie de o guvernare anticipativă adecvată, care să aplice principiul precauţiei în procesul legislativ european de reglementare a acestei noi generaţii tehnologice de comunicaţii electronice.

De aceea, CESE va propune o îmbunătăţire a actualului cadru legislativ european privind reţelele 5G, cadru care să stabilească noi standarde de siguranţă bazate pe expunerea cumulativă, impunerea unor noi limite specifice emisiilor câmpului electromagnetic şi educarea populaţiei în legătură cu utilizarea excesivă a tehnologiei şi poluarea câmpului electromagnetic generată de antene şi de orice dispozitiv portabil conectat la reţeaua de comunicaţii. CESE ar urma să adopte un raport cu privire la aceste lucruri în sesiunea plenară din 20 şi 21 octombrie 2021.

Până atunci în cadrul grupului de lucru al Comitetului Economic şi Social European, grup din care face parte şi raportorul Dumitru Fornea, vor fi abordate în legătură cu 5G şi următoarele aspecte: dreptul la libertatea cognitivă; reglementarea aspectelor referitoare la tehnică-etică; crearea unui cadru juridic îmbunătăţit privind răspunderea producătorilor de echipamente 5G şi a operatorilor de reţea 5G; norme de guvernare şi monitorizare a aspectelor referitoare la aplicarea articolului 191 din TFUE (principiul de precauţie); reglementarea europeană a cadrului legal pentru protecţia şi suveranitatea datelor, în special biodatele, în contextul unui corp uman augumentat cu tehnologie medicală nanometrică; dreptul de a avea o identitate digitală garantată în contextul în care tehnologia 5G face trecerea la IP (Internet Protocol), un protocol foarte vulnerabil (conform raportului NIS).

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9197
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1624
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7767
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8675

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro