Franţa a renunţat, ieri, la ideea transformării fondului pentru salvarea zonei euro (EFSF) într-o bancă, făcând astfel o concesie în negocierile tensionate cu Germania pe marginea soluţiilor privind criza datoriilor suverane.
Propunerea potrivit căreia Fondul European pentru Stabilitate Financiară ar trebui să obţină o licenţă bancară care să-i permită să se împrumute de la Banca Centrală Europeană, "nu mai este o opţiune", a declarat ministrul olandez al finanţelor, Jan Kees de Jager, adăugând că în prezent sunt luate în calcul două variante pentru extinderea capacităţii fondului. Jan Kees de Jager nu a oferit detalii în acest sens.
Ieri, miniştrii finanţelor din Uniunea Europeană s-au reunit pentru discuţii privind realizarea cadrului necesar recapitalizării băncilor din regiune, înaintea summitului programat pentru astăzi, la Bruxelles. Amintim că deciziile privind soluţionarea crizei datoriilor, care trebuiau anunţate la acest summit, au fost amânate pentru o nouă reuniune, programată pentru 26 octombrie.
• Pierderile sectorului privat din obligaţiunile elene vor fi mai mari de 21%
Băncile şi asiguratorii care au investit în obligaţiuni elene vor accepta pierderi mai mari din aceste deţineri, potrivit înţelegerii la care au ajuns, vineri, miniştrii finanţelor din zona euro.
Liderul Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a declarat: "Ne-am înţeles că este nevoie de o creştere substanţială a contribuţiei băncilor".
În luna iulie, băncile au fost de acord să accepte pierderi de aproximativ 21% din deţinerile în obligaţiuni ale Greciei, însă de la momentul respectiv au apărut tot mai multe voci potrivit cărora acest procent nu este suficient pentru ca datoria ţării să devină sustenabilă.
Juncker nu a făcut referire la noul procent stabilit pentru pierderile din obligaţiunile elene, însă se pare că este vorba despre aproximativ 50%.

















































