CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" Irene Mihai, RPIA: ”Trebuie să accelerăm pedala tranziţiei energetice”

Tranziţia energetică se întâmplă, şi se întâmpă acum, este de părere Irene Mihai, Policy Officer al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), care explică: ”Avem nevoie de energie în prezent, iar toate proiectele despre care se tot vorbeşte sunt pe termen lung şi de aceea trebuie să accelerăm pedala tranziţiei. Călcăm pedala tranziţiei şi dezvoltăm mai multe proiecte regenerabile. Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe plan european din punct de vedere al tranziţiei energetice, vedem că în anul 2024, energia fotovoltaică a devansat pentru prima dată cărbunele din punct de vedere al producţiei - 11%, faţă de 10%. La câteva luni distanţă, în iunie, producţia de energie fotovoltaică a devenit prima sursă de generare din UE, respectiv 22,1% sau 45,4 terawaţi. Tranziţia, aşa cum se întâmplă la momentul actual, cu sincope, cu erori, cu probleme, are un efect tangibil. În România, energia fotovoltaică acoperă, în prezent, între o pătrime şi o treime din necesarul de consum zilnic pe perioada diurnă. Avem în sistem aproximativ 2,9 gigawaţi, exceptând prosumatorii. Dacă 2,9 gigawaţi acoperă o treime/o pătrime din necesarul de consum, imaginaţi-vă ce se va întâmpla în momentul în care vom avea toate capacităţile aflate acum în dezvoltare operaţională. Numai anul acesta sunt în construcţie, în stadii avansate, proiecte fotovoltaice de 1,6 gigawaţi. Pentru anul viitor sunt date aproximativ similare. Proiectele de energie fotovoltaică se materializează”.

Irene Mihai menţionează că, spre deosebire de proiectele de energie eoliană, care au un timp de dezvoltare de 5-10 ani, cele de energie fotovoltaică au un avantaj, explicând: ”Avem cel mai scurt timp de avizare la nivel european, 12, 18, 24 de luni, în funcţie de dimensiunea şi de locaţia proiectului. Putem să livrăm «mâine». Aceasta este esenţa tranziţiei energetice - noi putem să livrăm şi să ajutăm sistemul energetic naţional. Totodată, mare parte din toate proiectele noi, respectiv circa 70% din proiectele pe care le avem noi în evidenţă au stocare”.

• Măsuri de care are nevoie sectorul energiei fotovoltaice

Irene Mihai susţine că măsurile de care are nevoie acum domeniul pe care îl reprezintă, ca să se poată dezvolta şi să susţină tranziţia energetică, vizează trei planuri mari. Oficialul RPIA spune: ”În primul rând, este vorba despre reţea. Se vorbeşte foarte mult despre tot ce înseamnă interconexiune, de nevoia de a ne interconecta cu diferite state. Totuşi, nevoile României nu ţin doar de ce se întâmplă cu statele vecine, ţin de ce se întâmplă pe partea de reţea locală pentru conectarea capacităţilor noastre. Aceste lucruri nu sunt legate de proiectele de energie regenerabilă - toate capacităţile au nevoie de puncte de conectare la reţea sau de lucrări de întărire ori de extindere a reţelei. Deci, reţeaua ar trebui să fie prioritară din punct de vedere al agendei politice. În al doilea rând, avem nişte sincope legislative: avem foarte multe proiecte care sunt în stadii avansate sau chiar finalizate. Ce se întâmplă cu un proiect după ce este finalizat? Trece prin perioada de teste, primeşte certificat de conformitate şi este deconectat pentru o perioadă care poate să se extindă până la şase luni, tocmai din cauză că avem nişte probleme pe partea legislativă. S-a întâmplat anul trecut, o să se întâmple şi anul acesta. Anul trecut am avut aproximativ 300 spre 400 de megawaţi de energie fotovoltaică, care, contrar aşteptărilor, produc şi iarna, şi care au stat blocaţi pentru că nu au avut licenţele necesare din cauza întârzierilor administrative şi procedurale. Aceasta este o problemă majoră pentru că avem nevoie de energie, o să avem nevoie de şi mai multă energie, avem capacităţi şi nu putem să le exploatăm”.

Irene Mihai mai spune: ”Un alt punct care ţine tot de zona legislativă, care ar debloca foarte mult şi partea de consum, îl reprezintă garanţiile de origine. Avem garanţii de origine care, la momentul actual, nu pot fi tranzacţionate în afara României. Ele nu au valoare financiară. Acestea nu pot ieşi din ţară ca să certifice faptul că energia produsă a provenit, într-adevăr, din surse regenerabile. Acesta este un blocaj. Avem destul de multe companii internaţionale interesate de piaţa din România, care vor să achiziţioneze energie verde de la noi şi nu pot, din diferite motive. Legislaţia este într-un punct avansat pentru că acest lucru ţine de transpunerea directivei privind promovarea energiei regenerabile. Avem o ordonanţă de urgenţă care ar trebui adoptată pentru a facilita acest lucru, care este însă în continuare în proces legislativ. Garanţiile de origine sunt un factor determinant pentru încheierea contractelor pe termen lung de tip PPA (n.r. Power Purchase Agreement). La momentul actual, în Uniunea Europeană, avem nişte instrumente care ar putea fi accesate şi de România. Sunt nişte sisteme de contragarantare a PPA-urilor pentru consumatorii industriali. Fac parte din umbrela mai mare de decarbonizare şi ar putea să ajute consumatorii industriali să aibă energie ieftină prin aceste sisteme. Dar, lipsa garanţiilor de origine blochează semnarea acestor PPA-uri pe termen lung de către industrie”.

Concluzionând, Irene Mihai mai atrage atenţia asupra nevoii de forţă de muncă în domeniu: ”Avem foarte multe proiecte, însă nu avem atât de mulţi specialişti. Forţa de muncă este unul dintre pilonii centrali ai tranziţiei şi funcţionării pieţei energetice. Noi, industria energiei fotovoltaice, avem nevoie de aproximativ 100.000 de angajaţi, iar în momentul actual, suntem undeva la 60.000. Avem nevoie de forţă calificată, pe care încercăm să o formăm, însă e nevoie şi de sprijinul autorităţilor”.