Intervenţiile guvernelor din ultimii 35 de ani în companiile de stat din energie au avut mai mult efecte negative decât pozitive, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică - HENRO.
Silvia Vlăsceanu a precizat: "Cele mai mari probleme le cauzează statul propriilor companii. În mod normal, statul nu ar trebui să se bage atât de mult în activitatea managerială a acestor companii publice - vorbesc despre Hidroelectria, Nuclearelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, care acoperă peste 70% din capacitatea instalată de producţie a României, capacităţi de producere preponderent a energiei în bandă. Statul este propriul lui inamic în aceste companii. Investiţiile în energie ar trebui să fie motorul economic şi principalul deziderat al statului ar trebui să fie să nu le încurce, tocmai acest deziderat este foarte greu de îndeplinit de companiile cu capital de stat pentru că orice guvern sau orice majoritate a apărut în ultimii 35 de ani, când a fost nevoie de finanţare sau de bani la buget, s-a uitat către companiile din sectorul energetic pentru că sunt puţine, uşor de taxat şi impozitat. Şi atunci orice nevoie se acoperă de la companiile din sectorul energetic, şi evident, preponderent, de la companiile cu capital de stat. Aşa au apărut diferite taxe şi impozite, taxe pe monopol, apoi a venit asta cu dividendele şi ştiţi că 90% în ultimii ani - cu mici excepţii, dar greu de obţinut - se duce tot către bugetul de stat. Amintesc şi de intervenţiile, şi le ştiţi foarte bine, inclusiv în conducerea managerială a unor companii. Nu în ultimul rând greutăţile extraordinare pe care le provoacă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice în special pentru companiile din sectorul energetic, care majoritatea sunt cu capital de stat, apoi legea bugetului unde există un articol ce ne limitează posibilitatea de a angaja personal de specialitate, articol pe care încercăm anual să îl eliminăm deoarece ne limitează sau blochează activitatea. Sunt atât de multe incoerenţe sau greutăţi pe care statul le provoacă unor companii încât le-am sesizat şi în mod «diplomatic» către autorităţi prin scrisori nenumărate şi încercând mai nou să le transmitem şi public. Pentru că vedem că adresele noastre au ajuns pe masa unui ministru sau secretar de stat şi acolo au rămas, fără efecte. Am ajuns la concluzia că statul este propriul lui duşman pentru dezvoltarea sectorului energetic. Am sperat într-adevăr că listarea unui pachet de acţiuni va reduce influenţa şi intervenţia statului la aceste companii, dar lucrurile nu se întâmplă chiar aşa”.
Directorul executiv al HENRO a spus că în acest timp reproşurile curg către companiile cu capital de stat, dar a arătat că sunt investiţii mult întârziate.
Silvia Vlăsceanu a precizat: "Dacă pentru o companie privată e nevoie de patru ani pentru un proiect eolian ca să producă primul megawatt (MW), pentru companiile la care statul e acţionar, unde sunt bani publici controlaţi de Curtea de Conturi, vorbim de ani, de decenii pentru producerea primului MWh dintr-o capacitate nouă de producţie. Totul durează mult mai mult, se dublează timpul faţă de o companie privată”.
Domnia sa a vorbit şi despre sumele pe care companiile prinse în ordonanţele cu plafonarea au fost obligate să plătească la Fondul de Tranziţie, sume care nu au fost utilizate de guvern aşa cum stabilea legea la decontarea schemei de compensare-plafonare.
"80%, apoi 100% din preţul pe care îl obţineau peste preţul de 450 lei MWh şi apoi 400 lei MWh, în perioada 2022-2025 acopereau cel puţin încă o dată toate datoriile pe care statul le are sau mai bine zis ar fi trebuit să fie plătite către furnizori prin schema de plafonare. Unde sunt sau unde s-au dus şi cum s-au folosit aceste resurse financiare? Dacă sumele ar fi fost folosite în scopul pentru care au fost colectate, potrivit legii date tot de către guvern, deficitul bugetar ar fi fost mai mic”, a arătat Silvia Vlăsceanu.
Directorul executiv al HENRO a mai spus că, din păcate, în ultimele decenii se perpetuează această situaţie: companiile de stat care ar putea fi sau sunt profitabile sunt văduvite de sume importante care le pun în pericol planurile de investiţii şi le întârzie foarte mult.
"Cred că situaţia energetică şi piaţa de energie ar fi arătat cu totul altfel, dacă s-ar fi făcut investiţiile atunci când a trebuit, pentru că banii i-au avut. Dar statul e propriul lui duşman în aceste companii. Ar trebui să le lase să funcţioneze fără o intervenţie atât de brutală care pe termen lung are efect devastator. Şi vedem cum e afectată piaţa de energie şi, la un moment dat, ar putea să fie afectată securitatea energetică a României. Este efectul guvernărilor din ultimii 35 de ani”, a concluzionat Silvia Vlăsceanu.