Conflictul din Orientul Mijlociu reduce previziunile FMI de creştere economică

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a modificat în sens negativ previziunile de creştere economică globală, în condiţiile în care tensiunile dintre Statele Unite şi Iran au dus la majorarea costurilor energiei şi alimentelor la nivel global, informează Reuters. Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

FMI a anunţat, marţi, că se aşteaptă ca economia globală să aibă o expansiune de 3,1% în acest an, ritm mai lent faţă de cel de 3,3% estimat înainte ca SUA şi Israelul să înceapă războiul împotriva Iranului, pe 28 februarie. De atunci, Iranul a ripostat prin închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol şi gaze, şi a atacat infrastructura energetică din regiune, ceea ce a dus la creşterea preţurilor petrolului şi la reducerea aprovizionării cu petrol şi gaze, evoluţii care au afectat în mod deosebit ţările ce depind foarte mult de aceste importuri.

Noul raport marchează, de asemenea, o încetinire faţă de anul trecut, când economia lumii a crescut cu 3,4%. Unele regiuni şi ţări vor fi afectate mai mult decât altele, a menţionat FMI.

Perspectivele Iranului, spre exemplu, au înregistrat una dintre cele mai mari revizuiri la nivel de ţară: creşterea iniţială mică prognozată pentru 2026 a fost redusă cu 7,2 puncte procentuale, rezultând o contracţie de 6,1%.

FMI a redus, de asemenea, previziunile de creştere a PIB-ului pentru Arabia Saudită de la 4,5% la 3,1%.

”Ostilităţile actuale din Orientul Mijlociu prezintă compromisuri politice imediate: între combaterea inflaţiei şi menţinerea creşterii, şi între sprijinirea celor afectaţi de majorarea costului vieţii şi reconstruirea rezervelor fiscale”, a precizat FMI în raportul referitor la perspectivele economice mondiale.

”Dinamica va fi extrem de inegală între ţări, cel mai puternic afectate fiind statele din regiunea de conflict, cu venituri mici, importatoare de mărfuri, şi economiile de piaţă emergente”, a declarat într-un comunicat economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

Pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, previziunile de creştere în 2026 au fost reduse cu 2,8 puncte procentuale, la 1,1%. FMI şi-a redus previziunile pentru 2026 pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală cu 2 puncte procentuale, la 1,9%.

Pentru zona euro se preconizează că expansiunea va încetini la 1,1% în acest an, faţă de 1,4% în 2025 şi sub 1,3% prevăzut în ianuarie.

Previziunile mai scăzute au fost publicate pe fondul creşterii preţurilor petrolului, gazelor şi îngrăşămintelor, concomitent cu o încetinire a traficului în Strâmtoarea Ormuz, prin care circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale lichefiate.

”Este doar o altă confirmare a ceea ce ştiam, şi anume că războiul din Orientul Mijlociu schimbă traiectoria creşterii pe termen scurt şi, dacă acesta se va extinde, posibil şi pe termen lung”, a declarat, citat de Al Jazeera, Aleksandar Tomic, decan asociat pentru strategie, inovaţie şi tehnologie la Boston College.

• Presiuni inflaţioniste

FMI anticipează o inflaţie globală mai mare, de 4,4% în 2026, în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza sa din ianuarie. Fondul monitorizează efectul unui dolar american mai puternic asupra inflaţiei în economiile în curs de dezvoltare, deoarece acesta este un canal de transmisie tipic pentru condiţii financiare mai restrictive pe pieţele emergente, a declarat Gourinchas.

De menţionat că FMI şi-a redus perspectivele de creştere a SUA pentru acest an la 2,3%, în scădere cu doar o zecime de punct procentual faţă de ianuarie.

Experţii susţin că tensiunile continue din Strâmtoarea Ormuz ar putea agrava presiunile inflaţioniste în lunile următoare.

”Pentru fiecare creştere susţinută cu 10 dolari a preţurilor benzinei (pe baril), ar trebui să ne aşteptăm la o scădere a avansului PIB cu aproximativ 0,4 procente. Adică, o creştere susţinută de 60 de dolari peste preţul mediu ar plasa ferm SUA în teritoriul recesiunii”, a declarat, pentru Al Jazeera, Babak Hafezi, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea Americană.

Preţul benzinei a continuat să crească în SUA, costul mediu pentru un galon (3,78 litri) fiind de 4,11 dolari, faţă de 2,98 dolari pe 28 februarie, când SUA şi Israelul au atacat Iranul, potrivit Asociaţiei Americane a Automobilelor, care urmăreşte zilnic preţurile benzinei.

Dar, presiunile asupra preţurilor petrolului s-ar putea diminua. Cotaţiile de pe piaţa de profil au scăzut marţi, în speranţa că Iranul va relua discuţiile cu SUA pentru a pune capăt războiului.

• Previziuni modificate pentru România

Fondul Monetar Internaţional a redus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, iar pentru 2027 este anticipat un avans de 2,5%, conform Agerpres.

După o rată a inflaţiei de 7,3% anul trecut, instituţia financiară internaţională se aşteaptă în acest an la 7,8%, faţă de un nivel de 6,7% prognozat în octombrie. Anul viitor, rata inflaţiei ar urma să se reducă la 3,9%.

În schimb, deficitul de cont curent, care s-a situat anul trecut la 8% din PIB, ar urma să se reducă la 6,8% din PIB anul acesta, dar peste estimarea de 6,6% din octombrie. Pentru anul viitor, deficitul de cont curent este estimat la 6,2% din PIB.

În privinţa ratei şomajului în România, FMI indică faptul că aceasta va scădea de la 6,1% în 2025 la 6% în 2026 şi la 5,9% în 2027. În octombrie, instituţia financiară internaţională prognoza o rată a şomajului de 5,8% în 2026.

În acest context, ministrul Economiei, Irineu Darău, a afirmat că o creştere cu 0,7% a economiei României este ”o prognoză mai realistă” faţă de estimarea anterioară, mai ales având în vedere factorii externi pe care ţara noastră nu îi poate controla. Întrebat de Euronews ce scenarii face România în condiţiile în care FMI avertizează că există riscul unei recesiuni pentru economia mondială, Irineu Darău a mai spus: ”Încep de la cifra de creştere economică. E adevărat că acel 1,4% fusese estimat de FMI undeva pe parcursul anului trecut. Bugetul acestui an e construit undeva la 0,91% creştere economică. Probabil că acum, cu criza combustibilului, acea creştere de 0,7 poate e o prognoză mai realistă. Într-adevăr, şi inflaţia a crescut, dar pe de altă parte se observă că deocamdată nu s-a transmis chiar toată creştarea din preţul combustibilulului în tot lanţul de produse. Şi asta este partea, aş spune, de factori externi. Fie că, aşa cum spune şi FMI, vedem o încetinire a economiei globale, fie că vorbim de preţul combustibilului, sunt lucruri pe care nu le putem controla”.

Amintim că România a intrat în recesiune tehnică, înregistrând scăderi consecutive ale economiei în ultimele două trimestre din 2025.

• Ken Griffin, Citadel: ”Recesiunea globală este inevitabilă, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă”

Economia mondială va intra inevitabil în recesiune dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru o perioadă îndelungată, a declarat marţi Ken Griffin, directorul general al fondului de investiţii Citadel, citat de CNBC, conform news.ro.

”Să presupunem că strâmtoarea rămâne închisă pentru următoarele şase până la douăsprezece luni. Lumea va ajunge într-o recesiune. Nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus Griffin pe scena conferinţei Semafor World Economy, organizată la Washington. Potrivit acestuia, o astfel de situaţie ar accelera o schimbare majoră în direcţia surselor alternative de energie, precum energia eoliană, solară şi nucleară.

Liderul fondului de hedging consideră totuşi că efectele războiului ar fi fost mai grave dacă Statele Unite ar fi amânat eventualele lovituri militare până când capacităţile militare ale Iranului ar fi devenit mai puternice.

Pieţele bursiere au reuşit între timp să recupereze pierderile şi să revină la nivelurile anterioare atacului american asupra Iranului, din februarie. Totuşi, optimismul investitorilor depinde în mare măsură de durata conflictului din Orientul Mijlociu. Mulţi analişti consideră că riscul unei escaladări a tensiunilor dintre cele două state nu este încă reflectat în preţurile de pe pieţe.

Economiile globale, în special cele din Asia, rămân vulnerabile la creşterea preţurilor petrolului. Cotaţiile se menţin în jurul nivelului de 100 de dolari pe baril, sub maximele atinse în timpul conflictului, dar cu mult peste nivelul de dinaintea războiului, când petrolul se tranzacţiona la puţin sub 70 de dolari pe baril.

• AIE, FMI şi Banca Mondială avertizează asupra unui şoc energetic şi economic global

Impactul războiului din Orientul Mijlociu este substanţial, global şi extrem de asimetric, afectând în mod disproporţionat importatorii de energie, în special ţările cu venituri mici, potrivit unei declaraţii comune publicate luni de Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM), informează vovworld.vn. Şocul a dus la creşterea preţurilor petrolului, gazelor şi îngrăşămintelor, declanşând îngrijorări cu privire la securitatea alimentară şi pierderi de locuri de muncă. Din cauza întreruperilor aprovizionării, este probabil ca deficitul de factori de producţie cheie să aibă implicaţii pentru energie, alimente şi alte industrii, potrivit sursei citate. De asemenea, conflictul a strămutat forţat numeroase persoane, a afectat locurile de muncă şi a redus călătoriile şi turismul, iar redresarea va necesita timp.