Cosmin Marinescu (BNR): „Reducerea deficitului bugetar este esenţială”

Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea preţului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, a avertizat Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), într-un discurs susţinut la conferinţa Rethink Romania, potrivit news.ro.

În mesajul de deschidere al evenimentului găzduit de BNR, oficialul a subliniat că războiul şi turbulenţele geopolitice globale fac ca nevoia de politici economice prudente să fie mai acută ca oricând.

Referindu-se la evoluţia preţurilor la energie, Marinescu a arătat că o majorare permanentă a preţului petrolului ar putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei.

„Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenţia un impact propagat şi persistent”, a explicat Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, deşi dependenţa netă a României de importurile energetice de petrol este relativ redusă comparativ cu alte economii europene, expunerea prin canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.

Viceguvernatorul BNR a avertizat totodată că tensiunile geopolitice din regiunea Golfului ar putea determina marile fonduri de investiţii să îşi reconsidere unele expuneri la nivel global, potrivit news.ro.

Un punct central al discursului a vizat situaţia finanţelor publice, oficialul BNR subliniind necesitatea consolidării fiscale.

„Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să reducem dezechilibrele structurale”, a declarat Cosmin Marinescu.

Datele prezentate arată că efortul de ajustare a poziţiei bugetare în 2025, estimat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB (în termeni ESA), nu s-a reflectat într-o reducere proporţională a deficitului de cont curent, care a scăzut uşor de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025, potrivit news.ro.

În schimb, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, ar urma să se îmbunătăţească de la 42% în 2025 la aproximativ 57% în anul curent, pe fondul intrărilor de fonduri europene, potrivit news.ro.

Oficialul BNR a arătat că economia românească îşi schimbă treptat motoarele de creştere, trecând de la o expansiune bazată pe consum la una susţinută de investiţii, potrivit news.ro.

„Trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs (...) pentru a obţine un reviriment al producţiei, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producţia internă”, a spus Marinescu.

În prezenţa ministrului Dragoş Pîslaru, acesta a subliniat şi importanţa utilizării fondurilor europene, afirmând că anul 2026 ar trebui să devină „anul fondurilor europene”, în contextul apropierii termenului de finalizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit news.ro.