Un studiu realizat de cercetători de la Griffith University şi publicat în revista Biological Conservation arată că peste 220 de specii aflate în pericol critic de dispariţie în Australia riscă extincţia. Cauzele principale sunt fragmentarea habitatelor şi protecţia insuficientă a mediului natural. Aceasta este prima evaluare naţională dedicată speciilor cu arii de răspândire extrem de reduse - sub 20.000 de metri pătraţi şi distribuite în mai puţin de şase locaţii.
• Habitate esenţiale aflate în afara zonelor protejate
Studiul relevă că aproape jumătate din cei 85.000 de kilometri pătraţi de habitat necesari pentru supravieţuirea acestor specii se află în afara parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale. Mai grav, peste 55% din aceste teritorii sunt terenuri adecvate pentru agricultură, ceea ce le expune riscului de defrişare şi degradare. "La nivel global, ştim că speciile cu o distribuţie restrânsă se confruntă cu un risc disproporţionat de extincţie, iar în Australia, impactul presiunilor asupra terenurilor ar putea avea consecinţe catastrofale", a declarat Michelle Ward, cercetătoare la Facultatea de Mediu şi Ştiinţe a Universităţii Griffith şi autoarea principală a studiului.
• Specii pe marginea prăpastiei
Dintre speciile analizate, 39 sunt în pericol critic şi îşi au întreg habitatul în afara oricărei zone protejate. În plus, peste jumătate din habitatul neprotejat este utilizabil pentru agricultură - o ameninţare suplimentară pentru aceste ecosisteme fragile. Cele mai vulnerabile sunt plantele, urmate de reptile, amfibieni, nevertebrate, raci de apă dulce, peşti, păsări şi mamifere. Multe dintre aceste specii trăiesc în areale extrem de limitate, izolate şi adesea localizate pe terenuri private.
• Conservarea nu se opreşte la graniţa parcurilor naţionale
"Viitorul multor specii depinde de ceea ce se întâmplă pe terenuri private. Conservarea nu se opreşte la gardul parcurilor naţionale", a subliniat Jody Gunn, director executiv al Australian Land Conservation Alliance. Ea a avertizat că multe dintre speciile ameninţate nu pot fi salvate decât dacă autorităţile elaborează politici clare şi oferă sprijin financiar proprietarilor de terenuri pentru protejarea habitatelor.
• Un apel la acţiune pentru protejarea biodiversităţii
Studiul subliniază importanţa unei viziuni extinse asupra conservării, care să includă atât zonele naturale deja protejate, cât şi implicarea proprietarilor de terenuri private. Biodiversitatea unică a Australiei, deja afectată de schimbările climatice şi pierderea habitatelor, are nevoie urgentă de intervenţii coordonate şi susţinute.