Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

Crucea, instrumentul suprem de politică monetară al BNR

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Crucea, instrumentul suprem de politică monetară al BNR

Călin Rechea

Când te-ai pus singur la colţ, prin ignorarea greşelilor de politică monetară, ale tale şi ale altora, singura măsură "eficientă" rămâne doar ridicarea privirii către Cer şi facerea semnului crucii.

Se pare că acesta este stadiul în care a ajuns şi Banca Naţională a României, după cum arată declaraţiile recente ale guvernatorului Mugur Isărescu, de la conferinţa de presă care a urmat şedinţei de politică monetară.

Iniţial, conducătorul Băncii Naţionale a precizat că "tulburările internaţionale lovesc mai puternic în economiile marginale, periferice, aşa cum este şi Româ­nia".

Doar acum a avut această revelaţie guvernatorul? Greu de crezut. Atunci de ce a continuat BNR să aplice o politică monetară prociclică şi după criză, când lecţiile acesteia au fost aşa de dureroase pentru ţara noastră?

Mai mult, caracterul prociclic al politicilor fiscale şi monetare, în condiţiile în care am beneficiat, indirect, şi de politica monetară ultra-relaxată a BCE, a avut ca rezultat irosirea unei noi ocazii de construire a unei economii flexibile şi robuste.

Menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,5% a fost caracterizată, de guvernatorul Isărescu, drept o întărire relativă a politicii monetare, prin raportarea la deciziile recente ale marilor bănci centrale de a reduce dobânzile.

De asemenea, Mugur Isărescu a subliniat că "nu orice derapaj fiscal poate fi combătut de o politică monetară întărită".

Tocmai aici este problema. Politica monetară trebuie "ajustată" astfel încât să nu faciliteze apariţia derapajelor fiscale, pentru că reacţia ulterioară poate, într-adevăr, să facă mai mult rău decât bine.

Au mai fost şi comparaţii cu dobânzile de referinţă din ţările vecine, care sunt încă sub rata inflaţiei, dar pe fondul unor condiţii substanţial diferite în ceea ce priveşte deficitele externe.

Toate acestea au făcut parte din "trusa" de justificări a inacţiunii în ceea ce priveşte dobânda de referinţă, însă adevăratul motiv este dat de creşterea spectaculoasă a îndatorării sectorului privat, mai ales după 2007 (vezi graficul 1).

După 2009 a crescut accelerat şi datoria publică, care, deşi s-a menţinut sub 40% din PIB, poate intra uşor pe o traiectorie accelerată de creştere, în cazul creşterii costurilor de finanţare.

Justificarea deciziei de politică monetară a fost completată de asigurarea că "noi, cei din BNR, suntem cu arma la picior" şi că "avem un instrumentar, nu am folosit toate armele din dotare", chiar dacă "instrumentarul este limitat".

Apoi au venit alte declaraţii pentru liniştirea audienţei, conform cărora "cifrele din industrie nu arată recesiune", în condiţiile în care declinul este limitat la sectoarele dependente de alte economii, cum este cea a Germaniei. În plus, guvernatorul Isărescu a amintit că ponderea industriei la formarea Produsului Intern Brut este sub 30%.

Din păcate, în ciuda minimalizării traiectoriei negative din industrie, situaţia este mult mai gravă. Pe lângă locurile de muncă bine plătite, industria produce aşa-numitele bunuri tranzacţionabile, o componentă deosebit de importantă a valorilor adăugate mari trimise la export.

La nivelul sectoarelor industriale se construieşte competitivitatea externă a României, de care depinde corectarea dezechilibrelor externe, nu în sectorul construcţiilor.

Acesta este, probabil, şi motivul pentru care a fost invocată intervenţia divină. "Ne facem cruce să continue construcţiile şi formarea brută a capitalului", a declarat Mugur Isărescu în faţa celor prezenţi la conferinţă de presă.

Dar este sustenabilă dinamica formării brute a capitalului fix? Datele de la INS arată o creştere anuală de 18% în T2 2019, cea mai puternică din ultima decadă (vezi graficul 2).

Dincolo de ritmul foarte ridicat, un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă structura investiţiilor.

Datele de la INS arată că avansul anual al investiţiilor nete din T2 2019, de 18,7%, a fost determinat de o creştere cu 37,8% a investiţiilor nete în construcţii noi, în timp ce investiţiile în utilaje au crescut cu o rată anuală de 7,9%. În aceste condiţii, ponderea investiţiilor în construcţii noi în total investiţii nete a crescut până la 56,3%, de la 49,4% în T2 2018, iar ponderea investiţiilor în utilaje a scăzut până la 35,3%, de la 40,8% în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Această dinamică a condus la o contracţie a investiţiilor nete în utilaje în prima jumătate a anului curent faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, de 1,3%, pe fondul unei creşteri cu 30,3% a investiţiilor în construcţii noi.

Declinul investiţiilor nete în utilaje ne arată că nu este suficient să ne facem cruce pentru continuarea construcţiilor şi a formării brute a capitalului, deoarece s-ar putea dovedi doar nişte falşi idoli ai credinţei în creşterea economică perpetuă.

A doua zi, guvernatorul Isărescu a deschis lucrările Bucharest Security Conference printr-un discurs în care a subliniat că "valoarea relativ ridicată a deficitului de cont curent şi a celui fis­cal ar putea să erodeze chiar fundaţia edificiului care este economia naţională", deci "ar fi mult mai înţelept să le ajustăm gradual, decât să lăsăm forţele pieţei să forţeze o corecţie bruscă".

Subiectul a fost abordat şi la conferinţa de presă din ziua precedentă, unde Mugur Isărescu a declarat că "nu agreăm o depreciere a cursului de schimb pentru echilibrarea deficitului de cont curent", pentru aceasta fiind nevoie de "măsuri monetare, fiscale şi de reformă structurală".

Oare chiar crede conducerea BNR că este posibilă o astfel de corecţie graduală, mai ales pe fondul accentuării puternice a incertitudinii la nivel global? Oare nu sunt suficiente numeroasele exemple istorice, de la noi şi din alte ţări, care arată că intervenţiile pentru blocarea forţelor pieţei au efecte mult mai grave, odată ce nu mai pot fi susţinute?

Crucea pe care şi-o face guvernatorul Mugur Isărescu arată că Banca Naţională este neputincioasă în faţa dezechilibrelor economice acumulate în ultima decadă, care au fost "stimulate" substanţial de politica monetară prociclică. În plus, aceste dezechilibre s-au "acumulat" peste cele "construite" în perioada anterioară crizei, a căror corectare substanţială a fost împiedicată de autorităţi.

Iar dacă nici crucea nu este de ajuns, ca instrument suprem al politicii monetare, membrii Consiliului de Administraţie al BNR ar putea lua în considerare şi pelerinaje la moaştele sfinţilor ocrotitori ai bancherilor centrali, care să le asculte rugăciunile şi să le ofere minunea corecţiilor economice nedureroase.

PARALELA CU 2008/2009

Deficitele şi şantajarea noii majorităţi

Isărescu menţine artificial şi premeditat o economie a României dezechilibrată pentru a putea fi jucată împreună cu diferiţii complici din politică. 

Recesiunea tehnică în România va fi anunţată "oficial" în ţara noastră după primul trimestru din 2020, exact cum a fost în 2009 pentru că ciclul electoral are influenţă majoră nu doar asupra politicilor economice, ci şi asupra comunicării publice.

România este deja în recesiune (două trimestre consecutive de creştere negativă), din perspectiva producţiei indus­triale încă de la sfârşitul lunii iunie 2019.

La nivel de declaraţii ale oficialilor, în octombrie 2008, Isărescu dezinforma Parlamentul României că nu există o criză de lichiditate şi că România va creşte încă şapte ani la 5% pe an. Preşedintele Băses­cu şi premierul Tăriceanu îi ţineau isonul pentru ca Preşedintele Băsescu să fie nu doar păcălit la câteva luni de acelaşi Isărescu şi să ceară intervenţia FMI în România, dar să şi încerce să taie salariile şi pensiile (istoria a dovedit efectul negativ economic şi politic al măsurii propuse de Isărescu şi implementate de Băsescu).

Acum, Isărescu ocultează deficitele şi problema cursului şi ţine isonul guvernării de oameni serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea prin afirmaţiile recente - "Până acum nu avem date care să ne arate că vorbim de recesiune".

Politicile economice inclusiv cele monetare şi de credit influenţează economia reală cu întârziere putând, desigur, să sporească sau să diminueze mersul natural al ciclurilor economice. 

Frânarea economiei, ca parte din negocierea pentru un nou mandat al CA BNR, prin blocarea creditării (ianuarie 2019, respectiv noiembrie 2008) şi creşterea dobânzilor pe fază descendentă a ciclului economic (decembrie 2017, respectiv ianuarie 2007), sunt motivele pentru care economiştii prognozau recesiunea economiei cu multe luni înaintea anunţului oficial (ianuarie 2019, respectiv ianuarie 2008).

Condiţiile macroeconomice din România pot fi sintetizate simplist prin două deficite, iar condiţiile monetare prin două preţuri macro. Ambele seturi descriu probleme, precum şi evoluţii similare cu cele din perioada 2008/2009.

Deficitul bugetar real al României pe 2019 va atinge 3,8% (un plus de 0,5% deficit pentru frivolităţile şi promisiunile doamnei Dăncilă dacă nu trece moţiunea), în condiţii de recesiune tehnică. Deficit bugetar real deoarece, după ratarea tehnocrată din 2016 a barierei de 3%, va fi greu, tot în interes naţional desigur, să nu se implementeze contabilitatea creativă fără prea multe comentarii. Isăres­cu a tras de dobânzi în sus în criza din 2008, fiind singura Bancă Centrală din lumea largă care nu a scăzut dobânzile în criză, punând presiune suplimentară pe deficitul bugetar al României. În 2019, până la comunicarea oficială a CNSAS sau implementarea noilor iniţiative legislative aflate în Parlament, România are acelaşi Guvernator la BNR.

Noua majoritate va fi din nou şantajată cu finanţarea scumpă a deficitului bugetar (ca amănunt în 2009, România, ţară cu monedă naţională, s-a finanţat în medie la 11%, în timp ce ţările prietene se finanţau în propria monedă spre zero).

Gradul de acoperire, calculat ca raport între rezerva oficială a BNR (valută plus aur), la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă, va fi de circa 5 luni (referinţă 5-6 luni la sfârşitul anului 2008).

Ca mic amănunt de dezechilibrare suplimentară a economiei României, anunţul privind creşterea de 50% a salariilor din mandatul de om serios al domnului Tăriceanu din anul 2008 poate fi asemuit cu anunţarea noii legi a pensiilor din mandatul oamenilor serioşi Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu în anul 2019. Pieţele şi economia reacţionează la anunţuri, ameninţări credibile, iar guvernanţii şi guvernatorul, indiferent de profilul personal este crezut prin greutatea funcţiei. 

La nivelul condiţiilor monetare, cursul de schimb, în urma şicanării prelungite de către Isăres­cu a majorităţii parlamentare, este apreciat în termeni reali cu 15% (FMI vede doar 10%). Dacă în octombrie 2008 cursul evolua în intervalul 3, 7-3, 72 pe fondul manipulării media de către Isărescu, după alegeri, în ianuarie 2009 cursul a sărit la 4,2, fără atacatori la orizont. În prezent, cursul evoluează, cu icnete de efort în conferinţe de presă, în intervalul 4,72 - 4,74, pentru ca în ianuarie, după alegeri, să depăşească valoarea de 5.

Saltul este unul nu doar natural din perspectiva supra-aprecierii şi deficitelor acumulate, dar şi potrivit cu modul în care traiectoria în salturi a servit mesajul majorităţii care votează CA BNR. 

Stabilitatea cursului este percepută de electori ca o expresie a politicilor economice corecte. Acesta este motivul pentru care Isărescu ţine cursul stabil prin manipulare în perioadele în care trebuie să deservească electoral majorităţi. După alegeri, cursul este corectat artificial, cum a fost şi menţinut. Corecţiile devin necesare după 15% apreciere reală. 

Ca paranteză la evoluţia viitoare a cursului de schimb, Isărescu a fost ajutat în negocierea cu oamenii serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea de elemente ale comunităţii oamenilor de afaceri aus­trieci şi, respectiv, chinezi. Celor austrieci, Isărescu le-a promis o fixare a cursului de schimb pentru anticamera Euro în anul 2021 la o valoare în exces de 5,5 lei pentru un euro.

Un salt al cursului de schimb în ianuarie 2020, după schimbarea majorităţii parlamentare, va fi comunicată de către Isărescu ca o expresie a calităţii bune a politicilor economice a oamenilor serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea şi o pe­nalizare a schimbării ma­jorităţii. 

România are o economie dezechilibrată premeditat, pentru a putea fi folosite preţurile macro, curs şi dobânzi, în negocierile lui Isărescu cu majorităţile de la guvernare.

Lucian Isar

Opinia Cititorului ( 6 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Domnule Rechea, sa intelegem ca daca nu esti de accord cu politica BNR de ajustare gradual a cursului de schimb al leului propui schimbarea brusca (la 5 lei pentru un euro, sau peste ?). Spune-ne clar ce propui, altfel, lasa-ne cu criticile permanente cu care ataci toate institutiile statului. E bine sa fii analist/consultant financiar: critici pe cine vrei si nu ai nicio raspundere daca gresesti. Analistii financiari sunt precum criticii de film: gasesc in orice film ceva de criticat, dar, daca I-ai bune sa regizeze un film ar rezulta o catastrofa. In concluzie: ce curs de schimb propui pentru RON si de la ce data. Multumesc.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Chiar daca nu sunt de acord de multe ori cu dl Rechea, institutiile statului TREBUIE CRITICATE PERMANENT. Si dl Make bine face ca acorda spatii acestor tipuri de articole, inclusiv lui L. Isar, care de multe ori spune prostii, e adevarat...o sperantza eshuata.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      De acord cu criticarea institutiilor statului, dar domnul Rechea, care vrea sa ne arate ca le stie pe toate in domeniul financiar, pe langa curajul de a critica tot ar trebui sa aiba curajul si de a veni cu solutii, pe care sa le vada si reprezentantii statului (poate asa se mai desteapta si ei). Deci, domnul Rechea trebuie sa ne spuna parerea lui despre cursul RON-euro (daca se da mare specialist!).

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu. Nu este obligatoriu ca, atunci cand critici, sa ai si solutia corecta. De unde ai scos-o ca asa ar trebui. Te vad ca o iei spre prapastie, dar nu stiu pe unde sa-ti zic sa o iei, asa ca trebuie sa-mi tin gura si tu cazi in prapastie. Ce prostie!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      vrei un curs?

      la actualul deficit (in termeni relativi, nu nominali - comparati cu situatia 2008-2009) ar fi incepand de la primul nivel relevant de rezistenta din aria 5.02-5.03 ron/euro 

      na! ai un curs!  

      si durata de atingere a acestui curs ar trebui sa fie 1 an - 1, 5 ani pentru ca piata sa absoarba efectele fara gap-uri de reactie la schimbare.  

      hai te-am pupat!

      lasa-l pe rechea in pace! mie imi place de el , e meserias omu' alaturi de Make si altii de aici!  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ati spus ca dnul isarescu a facut o greseala de politica monrtara. numai una? eu zic ca face bancruta de mult timp si el.nu greseste...el lucreaza pt finanta straina, pentru bancherii lui...le da instrumente sa stoarca Romania. pai daca suntem la granita de ce a stat si nu a adoptat euro...? cate nelegiuri au facut astia de la bnr, va veni o zi si vor raspunde

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Topul Naţional al Firmelor 2019
Energy Transition 2019
Business Card
BTPay
Centrul de conferinţe Sheraton
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS