Curtea de Conturi Europeană a transmis un semnal de alarmă cu privire la propunerile Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual al UE, aferent perioadei 2028-2034, în valoare totală de 2.000 de miliarde de euro, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.
În două avize publicate la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului UE, auditorii europeni analizează proiectele legislative care ar urma să reglementeze aproape jumătate din acest buget, în special noul Fond european propus de Comisie, notează documentul.
Fondul ar urma să concentreze aproximativ 44% din cheltuielile viitorului cadru financiar multianual (CFM) şi să reunească finanţări destinate unor politici tradiţionale, precum coeziunea şi agricultura, alături de noi priorităţi, inclusiv apărarea, într-un plan naţional unic pentru fiecare stat membru. Obiectivul declarat este simplificarea accesului la fonduri şi reducerea fragmentării, prin crearea de sinergii între politici.
În plus, Comisia propune acordarea de împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro statelor membre, finanţate prin împrumuturi contractate de UE. Noul model de finanţare prevede ca plăţile către state să fie condiţionate de atingerea unor jaloane şi ţinte, şi nu de rambursarea costurilor efective, după modelul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), utilizat după pandemia de COVID-19.
Auditorii europeni atrag însă atenţia asupra mai multor riscuri majore. În primul rând, reunirea sub aceeaşi umbrelă a unor politici cu obiective şi orizonturi diferite poate creşte complexitatea şi poate genera compromisuri dificile între priorităţi. Statele membre ar putea întâmpina dificultăţi în a răspunde simultan tuturor obiectivelor europene, adaptându-le totodată la nevoile regionale şi naţionale.
Deşi propunerea promite simplificare, Curtea avertizează că aceasta s-ar putea resimţi mai ales la nivelul Comisiei, în timp ce povara administrativă pentru state, regiuni şi beneficiari ar putea rămâne similară cu cea actuală, transmite comunicatul.
În ceea ce priveşte modelul bazat pe jaloane şi ţinte, auditorii subliniază că acestea trebuie definite clar şi precis, pentru a evita interpretări divergente şi tratamente inegale între statele membre. De asemenea, estimările costurilor trebuie să fie realiste, iar diferenţele de ambiţie sau de formulare a obiectivelor ar putea afecta comparabilitatea şi echitatea sistemului.
Un alt punct sensibil este cadrul de control şi răspundere. Propunerea reduce rolul Comisiei şi transferă mai multă responsabilitate către sistemele naţionale de control, despre care Curtea a semnalat în trecut deficienţe.
În lipsa unor mecanisme solide de audit şi a unor consecinţe financiare clare pentru nerespectarea normelor, Comisia ar putea să nu poată oferi o asigurare suficientă privind buna gestiune a fondurilor, precizează documentul.
În ceea ce priveşte măsurarea performanţei, auditorii consideră că noul cadru creează premise pentru o raportare mai bună, însă prezintă lacune importante. Un sfert dintre domeniile de intervenţie nu au indicatori de rezultat, iar lipsesc complet indicatorii de impact, ceea ce face dificilă evaluarea reală a atingerii obiectivelor UE. Astfel, există riscul ca sistemul să măsoare mai degrabă progresul implementării decât efectele concrete ale politicilor.
De asemenea, nu există o legătură clară între finanţare şi rezultate, iar contribuţiile la priorităţi transversale, precum protecţia mediului, s-ar baza pe estimări, nu pe cheltuieli efective, ceea ce ar putea duce la supraevaluări.
Curtea subliniază şi necesitatea unui cadru solid de control al informaţiilor raportate, care să permită acces deplin pentru audit şi să asigure trasabilitatea datelor în timp.
Consiliul UE, care va adopta decizia finală privind bugetul, şi Parlamentul European, care trebuie să îşi dea acordul, au solicitat aceste avize înainte de a analiza propunerile Comisiei privind viitorul CFM, potrivit comunicatului de presă.



















































Opinia Cititorului