Deficitul de cont curent al României a crescut la 10,1 miliarde euro în primele patru luni din 2025

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 10,1 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2025, în creştere semnificativă faţă de 6,3 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, conform unui comunicat emis redacţiei. Evoluţia negativă a fost determinată în principal de creşterea deficitului în balanţa bunurilor şi de deteriorarea balanţei veniturilor primare şi a veniturilor secundare, deşi balanţa serviciilor a adus o contribuţie pozitivă.

Astfel, deficitul înregistrat în comerţul cu bunuri s-a adâncit cu peste 2,5 miliarde euro, ajungând la 11,6 miliarde euro în primele patru luni ale acestui an, faţă de 9 miliarde euro în perioada similară din 2024. Pe de altă parte, serviciile au continuat să genereze excedent, acesta crescând la 4,46 miliarde euro, de la 4,02 miliarde euro, datorită unor performanţe mai bune în domenii precum transporturile, telecomunicaţiile şi alte servicii. Totuşi, turismul a înregistrat un deficit mai mare, de 1,7 miliarde euro, comparativ cu 1,4 miliarde euro anul trecut.

Veniturile primare au consemnat un deficit de 2,62 miliarde euro, cu 303 milioane euro mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Iar în ceea ce priveşte veniturile secundare, acestea au trecut de la un excedent de 1,03 miliarde euro în 2024 la un deficit de 311 milioane euro în 2025, o modificare negativă de 1,34 miliarde euro.

Potrivit sursei, în ceea ce priveşte investiţiile directe ale nerezidenţilor în România, acestea s-au diminuat la 1,99 miliarde euro, comparativ cu 2,27 miliarde euro în perioada similară din 2024. Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 3,17 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de -1,17 miliarde euro.

Datoria externă totală a României a crescut cu 4,2 miliarde euro în primele patru luni ale anului, ajungând la 209 miliarde euro la 30 aprilie 2025. Din această sumă, datoria externă pe termen lung reprezintă 76% din total, adică 158,9 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen scurt este de 50,1 miliarde euro, reprezentând 24% din total. Comparativ cu sfârşitul anului 2024, datoria pe termen lung a crescut cu 2,6%, iar cea pe termen scurt cu 0,5%.

Pe categorii instituţionale, administraţia publică deţine cea mai mare parte a datoriei externe, cu un sold de 111,2 miliarde euro la finalul lunii aprilie. Din această sumă, titlurile de natura datoriei însumează 76,5 miliarde euro, iar împrumuturile directe 18,3 miliarde euro. Alte sectoare, precum societăţile financiare şi non-financiare, au contribuit de asemenea la creşterea datoriei, în special prin contractarea de noi credite comerciale şi împrumuturi.

Serviciul datoriei externe pe termen lung a fost de 13,2% din exporturile de bunuri şi servicii în perioada ianuarie-aprilie 2025, un nivel mai redus faţă de 19,6% înregistrat în 2024. Rezervele internaţionale ale BNR au acoperit 5,7 luni de importuri de bunuri şi servicii, un nivel similar cu cel de la sfârşitul anului trecut. În plus, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare s-a îmbunătăţit uşor, ajungând la 100% la 30 aprilie 2025, faţă de 99,1% la 31 decembrie 2024.

Datele publicate de BNR sunt provizorii şi vor fi supuse revizuirilor ulterioare. Acestea sunt compilate conform standardelor internaţionale stabilite de FMI şi reglementărilor europene în vigoare.