DEPESEDIZAREA ANUNŢATĂ DE PNL SE VA OPRI ÎN ZIDUL CCRCurtea Constituţională, "spălătoria corupţilor"

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Curtea Constituţională, "spălătoria corupţilor"

Curtea Constituţională a devenit, se pare, în ultimii doi ani, instituţia care apără corupţii. Deciziile privind constituirea completurilor de cinci judecători - 685/2018 - şi a completurilor specializate de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 417 din 3 iulie 2019 - au avut drept rezultat desfiinţarea mai multor hotărâri judecătoreşti definitive sau în primă instanţă cu privire la mari cazuri de corupţie.

În ambele cazuri, deciziile au fost luate cu majoritate de voturi, iar cinci dintre judecătorii care le-au pronunţat sunt foşti membri ai PSD sau apropiaţi ai fostului partid aflat până de curând la guvernare. Adică sunt persoane care nu pot susţine că nu ştiau problemele cu care se confruntă foştii lor colegi de partid şi au găsit modalitatea necesară de a-i scăpa pe aceştia de problemele penale, de a-i scoate pe unii din închisoare, de a-i albi şi a-i transforma din penali în nepenali.

"Spălătoria penalilor", cunoscută sub denumirea CCR, este condusă de Valer Dorneanu, un pensionar în vârstă de 75 de ani. Valer Dorneanu, după o carieră de 22 de ani ca expert jurist în legislaţia muncii şi procuror comunist, a devenit în anul 1990 consilier al preşedintelui Ion Iliescu. Dorneanu a fost consecutiv membru al Partidului Comunist Român, membru al Frontului Salvării Naţionale, membru al FDSN, PDSR şi, în final, al PSD.

Pentru fidelitatea sa faţă de stânga politică a primit mai multe mandate de deputat, a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de două ori a fost Avocat al Poporului. În 2013 a fost numit judecător al CCR pentru un mandat de nouă ani şi, între timp, a devenit preşedintele instituţiei.

Actualul preşedinte al CCR a fost implicat în ceea ce s-a numit "lovitura de stat din vara anului 2012". Atunci, alianţa USL(PSD-PNL-PC), a reuşit să formeze o majoritate parlamentară şi a câştigat puterea politică, sus-pendându-l pe Traian Băsescu, preşedintele României.

Toate deciziile luate în Parlament de majoritatea USL cu privire la sus-pendarea lui Băsescu şi la demiterea şefului Avocatului Poporului, au fost validate de noul Avocat al Poporului, Valer Dorneanu.

Un alt social-democrat în cadrul CCR este Marian Enache. În vârstă de 65 de ani, el a fostr trimis la CCR, în 2016, de către majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Senat. Enache este judecătorul CCR cu cele mai multe venituri. Pe lângă salariul încasat de la Curte, Marian Enache primeşte şi pensie de stat, pensie de avocat, indemnizaţie de fost parlamentar şi indemnizaţie de revoluţionar. Enache încasează un salariu de 297.000 lei de la Curtea Constituţională, o pensie de avocat de 23.412 lei, o altă pensie de 321.476 lei, pensie specială de fost parlamentar de 91.476 lei şi o indemnizaţie de revoluţionar de 11.904 lei.

Veniturile pentru anul 2018 ale lui Marian Enache au fost completate cu 67.714 lei, reprezentând diferenţe încasate cu titlu de pensie de stat. În total, judecătorul CCR a încasat în 2018 suma de 812,982 lei, adică un venit lunar de 67.748 lei sau 15.055 euro.

Enache a devenit membru al Parlamentului, după Revoluţia din decembrie 1989, ales pe listele FSN. Atunci a ocupat funcţia de vicepreşedinte, iar ulterior a ajuns consilierul prezidenţial al lui Ion Iliescu şi apoi ambasador al ţării noastre în Republica Moldova.

O adeverinţă emisă, în anul 2009, de Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, arată că Marian Enache este menţionat într-un dosar ce priveşte fondul reţelei de informatori ai fostului organ de represiune, dar că dosarul personal al actualului judecător al CCR nu a putut fi verificat, deoarece s-a pierdut şi nu se ştie nimic despre el. Din cauza lipsei dosarului personal, CNSAS a eliberat o adeverinţă că Enache nu a fost informator al Securităţii, deşi acesta este nominalizat ca făcând partea din reţea.

Apărătorii SIIJ, membri ai CCR

Pe lângă cei doi, CCR a primit în rândurile ei, în luna iunie, doi magis-traţi apropiaţi social-democraţilor şi care au pus umărul la adoptarea cu 5 voturi contra 4 a deciziei privind specializarea completurilor de trei judecători ale ÎCCJ. Este vorba despre Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan, de la care ne-am fi aşteptat ca, în calitatea lor de foşti procurori, să nu intre în iţele politice de la vârful CCR. Din păcate lucrurile nu au stat aşa, iar cei doi au votat decizia 417/2019 a CCR.

Cristian Deliorga a fost procuror, după care a devenit membru al Consiliului Superior al Magis-traturii. Ulterior a fost numit judecător la Curtea de Apel Constanţa, după care a fost ales judecător al CCR. Deliorga este, potrivit relatărilor din presă, un apropiat al Adinei Florea, fosta propunere a lui Tudorel Toader pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fosta propunere a aceluiaşi fost ministru al justiţiei pentru şefia Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, actual procuror-şef adjunct al SIIJ. Amintim că tatăl Adinei Florea este din 1990 şi până acum, consilier judeţean din partea PSD Constanţa.

Cristian Deliorga a fost anchetat de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori în care a fost condamnat la 2 ani de detenţie fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă. Deliorga a scăpat de acuzaţiile DNA şi s-a dus judecător la Curtea de Apel Constanţa, până la numirea în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale.

Gheorghe Stan a fost procuror-şef al SIIJ. Stan a retras, înainte de a fi numit judecător la Curtea Constituţională, contestaţia DNA în cazul procurorului Mihaiela Iorga Moraru, care era acuzată de fals intelectual şi favorizarea făptuitorului. Este vorba des-pre o contestaţie împotriva deciziei prin care ÎCCJ a constatat nulitatea rechizitoriului şi a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale de către DNA. Sentinţa a fost dată de judecătoarea Silvia Cerbu pe 18 iunie 2018, dar DNA a contestat decizia a doua zi, pe 19 iunie 2018. Imediat după retragerea contestaţiei, Gheorghe Stan a spus că a avut acceptul DNA, dar şeful interimar al procurorilor anticorupţie, Călin Nistor, sus-ţine că afirmaţia actualului judecător al CCR nu este adevărată.

Nistor a declarat că nu a existat niciun fel de discuţie sau corespondenţă între DNA şi SIIU, cu atât mai puţin un acord de retragere a apelurilor, acţiune despre care DNA a aflat din presă.

Judecător CCR, nemulţumit de Constituţia României

Călin Nistor s-a declarat nemulţumit şi de faptul că Gheorghe Stan a retras apelurile formulate de DNA în dosarele în care au fost acuzaţi Viorel Hrebenciuc şi Sebastian Ghiţă, fără a avea o discuţie prealabilă cu şeful procurorilor anticorupţie.

"Consecinţa nedeclarării apelului în aceste două cauze este că inculpaţii condamnaţi în primă instanţă nu pot primi pedepse mai mari în apel, iar cei achitaţi rămân achitaţi", a afirmat Călin Nistor, şeful interimar al DNA.

În aprobarea deciziei din 3 iulie 2019, privind specializarea completurilor de trei judecători de la Înalta Curte, cei patru de mai sus au avut nevoie şi de sprijinul reprezentantului UDMR, Varga Attila, pentru a-şi impune voinţa care s-a transformat, în final, într-un ajutor real pentru marii corupţi.

Culmea este că judecătorul CCR Varga Attila este una şi aceeaşi persoa-nă cu parlamentarul UDMR care afirma în urmă cu 8 ani, în noiembrie 2011 că termenul "naţional" din primul articol al Constituţiei este depăşit de realitate. Cu alte cuvinte, actualul judecător constituţional a avut o atitudine împotriva textului constituţional prin care este definit statul român.

La acea vreme, Varga Attila a fost iniţiatorul unei propuneri privind eliminarea din Constituţie a caracterului naţional al statului. El afirma: "Dacă ar fi doar o figură de stil într-o operă juridică deosebită, nu am avea nimic împotrivă, dar teoretic şi, din păcate, şi practic poate fi un pretext pentru restrângerea drepturilor minorităţilor naţionale".

Varga Attila a explicat că expresia stat naţional este folosită ca argument împotriva autonomiei. El a subliniat: "Noi recunoaştem caracterul unitar al statului. Termenul de stat naţional ne da oarecum ideea de exclusivism etnic din partea majorităţiii".

Varga Atilla, 56 de ani, a fost trimis la CCR de către UDMR şi numit de Camera Deputaţilor în anul 2016 cu un mandat de nouă ani.

Marile dosare de corupţie, rejudecate de la zero

Decizia CCR 417/2019 privind lipsa completurilor de fond de trei judecători specializate pe corupţie de la Înalta Curte a produs efecte în mai multe dosare. O parte dintre procese se rejudecă de la zero, în timp ce altele sunt suspendate deoarece magistraţii însărcinaţi cu judecarea contestaţiilor depuse de marii corupţi au ales să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a şti ce norme sunt aplicabile: cele europene sau decizia Curţii Constituţionale.

Cel mai recent dintre acestea este dosarul în care fostul lider social-democrat Viorel Hrebenciuc, implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, care şi-a recunoscut vinovăţia. Sentinţa instanţei de fond a fost desfiinţată, din cauza nespecializării completului, iar cauza va fi rejudecată de la zero.

Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de instanţa de fond la 2 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Procurorii anticorupţie au declarat apel, dar calea de atac nu a fost exercitată după ce Gheorghe Stan, şeful Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, actual judecător al Curţii Constituţionale, a retras solicitarea de pe rolul Înaltei Curţi, deoarece în dosar era implicat şi un magistrat. Prin retragerea apelului, sentinţa de achitare a fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu şi a celorlalţi inculpaţi a rămas definitivă. Procesul a continuat doar în cazul lui Viorel Hrebenciuc, întrucât şi el a declarat apel. Acum, completul de 5 judecători care judeca apelul lui Hrebenciuc a decis rejudecarea procesului de la zero, întrucât fostul deputat PSD a fost condamnat la fond de un complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie.

Şi unul dintre procesele fugarului Sebastian Ghiţă se va rejudeca de la zero. Este un dosar în care sunt implicaţi fostul deputat PSD, Sebastian Ghiţă, şi fostul primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu. Un alt dosar care se rejudecă este cel al fostului deputat liberal, Mircea Roşca. La fond, el fusese condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.

Un nume celebru, al cărui dosar va fi rejudecat de la zero este Dan Şova, fost ministru al transporturilor, din partea PSD. El a beneficiat de decizia CCR din toamna anului trecut privind nelegala compunere a completurilor de apel de cinci judecători de la ÎCCJ. Sentinţa definitivă de condamnare a lui Şova a fost anulată, el a fost eliberat din puşcărie, iar apelurile sunt rejudecate. Amintim că Dan Şova trebuia să execute o pedeapsă de trei ani de închisoare.

La fel s-a procedat şi în cazul omului de afaceri Horia Simu, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare şi al fostului şef al ANAF, Şerban Pop, care a avut o condamnare definitivă de 5 ani de detenţie.

Ponta, Vâlcov şi Udrea, în aşteptarea deciziei CJUE

În afara acestor rejudecări, pe rolul ÎCCJ mai există cauze de corupţie care au fost suspendate după ce magis-traţii Curţii Supreme au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la normele aplicabile în dosarele respective.

Printre beneficiarii acestor sus-pendări se numără fostul premier social-democrat Victor Ponta, actualul lider al Pro România, şi fostul consilier de stat al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, cel ce a mai deţinut funcţiile de ministru de finanţe şi primar al municipiului Slatina.

În cazul Ponta, fostul premier a fost achitat la fond, iar acum la apel, completul a decis să întrebe CJUE dacă să aplice decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupţie. În cazul Vâlcov, judecarea apelului a fost suspendată după ce acesta a contestat instanţa de fond - care îl condamnase la 8 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani - deoarece nu era specializată pe cazuri de corupţie.

De decizia CCR privind nelegala constituire a completurilor de cinci judecători beneficiază şi fostul minis-tru social-democrat al energiei, Constantin Niţă. Acesta se afla în penitenciar, în urma unei condanmnări definitive la 4 ani de închisoare pentru fapte de corupţie. Decizia CCR i-a anulat sentinţa definitivă şi l-a scos din penitenciar, iar decizia CCR privind completurile de trei judecători i-a adus o suspendare a procesului.

Un alt nume celebru care beneficiază de clemenţa Curţii Constituţionale este Elena Udrea. Aceasta a fost eliberată la începutul primăverii din penitenciarul din Costa Rica ca urmare a deciziei CCR privind completurile de 5 judecători. Fostul ministru al dezvoltării regionale a depus contes-taţie în anulare prin care încearcă să anuleze condamnarea definitivă din dosarul Gala Bute. Elena Udrea a fost acuzată în speţa respectivă de deturnarea fondurilor europene şi de afectarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. În afara sentinţei definitive, Udrea solicită şi anularea sentinţei pronunţată de instanţa de fond, ca urmare a deciziei CCR 417/03.07.2019 privind specializarea pe corupţie a completurilor de trei judecători de la Înalta Curte.

În cazul contestării sentinţei definitive, Udrea ar putea să scape, deoarece reprezentanţii Comisiei Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene au transmis că decizia CCR privind completurile de cinci judecători se poate aplica în dosarul Gala Bute şi în alte procese penale din ţara noastră, deoarece legislaţia europeană nu interzice acest lucru.

Dacă CJUE va stabili şi ea acest lucru, atunci eliberarea marilor corupţi va fi doar o bagatelă, pentru că aşa au decis "apărătorii" lor din cadrul Curţii Constituţionale a României - Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache, Varga Attila - şi foştii judecători constituţionali Petre Lăzăroiu şi Simona-Maya Teodoroiu.

Opinia Cititorului ( 14 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. o tampenie de articol!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ...spuse coruptul.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      O tâmpenie de opinie!!!!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Un corupt care spune tampenii.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      exact, este din categoria hate-speech, o mare intoxicare, cu informatii interpretate cu rea intentie.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    inca 6 ani de acum incolo aceste ciume rosii vot proteja infractorii. Sper insa sa explodeze mamaliga mai repede...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    articol boala mintala pt ciuma neagra rezidenta undeva in vestul capitalei

    singura instanta care nu este corupta sau supusa intereselor straine

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Argumentatie ciudata!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Si ca sa vedem inca o data neprofesionalismul lui Marinescu, sa ne aducem aminte ca Lazar, nu numai procuror comunist dar si spalator de tortionari la Aiud, inchisoare teribila a comunismului, era preferatul lui Marinescu.

    Si Monica Macovei a fost procuror comunist. Dar a fi procuror comunist este o problema doar pentru Dorneanu. De ce? Pentru ca nu este dobitoc #. Asa cum sunt cativa in magistratura si prin asa-numita presa. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Jaful pe care l-ati practicat ne-a facut saracii Europei in una dintre cele mai boagate tari ale continentului. CCR v-a aparat, dovedind ca in loc sa fie o institutie a statului demna si corecta a devenit maciuca primitive prin care infractorii neamului aplica lovituri nimicitoare Justitiei. Si acest grup infractional organizat de la CCR trebuie sa plateasca pentru dezastrul in care a aruncat tara. Pentru ca daca CCR nu favoriza infractorii, Dragnea n-ar fi reusit sa puna Justitia in lanturi.

    Vreti sa spuneti ca Hrebenciuc, Ghita , Sova, Simu, Ponta, Vilcov, Udrea... n-au jefuit tara si este correct ca ei sa mai fie liberi? 

    Cine sa va creada, po.r.cilor!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Mahalagiule. De ce esti porc? De ce nu iti controlezi limbajul ca oricum esti foarte limitat intelectual?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Este adevarat ca limbajul folosit, nu este de aplaudat insa, Pribeagul spune adevarul, care de altfel, este cunoscut de toata tara Romaneasca. Eu cred ca CCR, asa cum este el numit, trebuie desfiintat si,sa se caute alte criterii de numire si poate chiar o alta forma statala ; oricum cei numiti, trebuie sa fie specialisti de clasa cea mai inalta in justitie si cum se spune, curati ca lacrima fara nicio buba in cap !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Ca si Curtile de Apel a instantelor din toata Romanica. Degeaba cistigi fondul si recursul intr un proces cu statul roman, la Curtea de Apel unde cam toti sin SRI t i se respinge actiunea pe un motiv de tot risul. Asra i Romania hahalerelor. Sau cum toate procesele penale si plingerile se blocheaza cu anii la Parchete si Militie.

    Romania puscariabililor si a coruptilor. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS