Digitalizarea şi reformarea ANAF- condiţii necesare pentru o concurenţă loială în mediul de afaceri

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Companii / 14 iulie

Digitalizarea şi reformarea ANAF- condiţii necesare pentru o concurenţă loială în mediul de afaceri

Gheorghe Piperea: "Sunt 401.000 societăţi care nu depun situaţii financiare" Mihai Daraban: "Economia românească este extrem de polarizată" Daniela Teodoru: "Dacă vrem ca reformarea ANAF să aibă succes, trebuie să culegem cât mai multe informaţii de la mediul privat de afaceri"

Pentru o concurenţă loială şi egalitate de şanse în mediul de afaceri, este necesar rapid de digitalizarea ANAF şi de verificarea companiilor ce prezintă un risc ridicat, real, pentru bugetul public, aşa cum sunt cei 401.000 agenţi economici care nu au depus situaţia financiară sau bilanţul activităţii la instituţiile publice de resort, au afirmat, ieri, participanţii la conferinţa "Capitalizare pentru performanţă", eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu Casa de avocatură Piperea şi Asociaţii.

"Tema majoră a conferinţei este capitalizarea pentru performanţă, într-o economie de piaţă, pusă din ce în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii de pe plan global, regional şi naţional. Performanţa nu există fără capitalizare, iar companiile din ţara noastră se confruntă cu pierderi din cauza crizelor prin care trecem. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu arată că există sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii care ar trebui să fie lichidate pentru că nu şi-au acoperit necesarul de bani pentru acoperirea debitelor. Cum tratăm acest mare elefant din odaie pe care refuzăm să îl observăm? Riscurile care incumbă o oarecare confidenţialitate cu privire la mute societăţi înregistrate la Oficiul Naţional Registrul Comerţului care nu depun bilanţul contabil sunt extrem de mari. Când vrei să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un viitor partener, nu ai la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să renunţi la afacere din cauza riscurilor. CCIR se poate implica în furnizarea acestor informaţii, iar rolul ei s-ar putea să fie ranforsat ca instrument al economiei de piaţă dacă trece proiectul de lege din Parlament ce prevede înfiinţarea unui catalog al firmelor", a afirmat avocatul Gheorghe Piperea, profesor în cadrul Departamentului de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti.

Domnia sa a precizat că un indicator foarte important al modului în care statul român tratează concurenţa loială şi egalitatea de şanse este controlul fiscal.

"Dacă ai control fiscal extrem de dur şi foarte insistent pentru o zonă de 700.000 companii care depun situaţii financiare, dar care sunt supuse controlului, iar pe de altă parte, pentru cei care nu depun situaţii financiare, nu ai control, nu există concurenţă şi nu se respectă articolul 135 din Constituţie, care spune că «statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie». Controlul trebuie făcut pe baza unui algoritm de valorificare a componentei de risc, dar acest algoritm trebuie făcut pe date corecte.

Sunt 401.000 societăţi care nu depun situaţii financiare", a spus Gheorghe Piperea.

El a criticat şi aşa zisa procedură de optimizare fiscală folosită de unele companii, care, în opinia sa, se află la limita evaziunii fiscale: "Optimizarea fiscală este la doi paşi distanţă de evaziunea fiscală, fiind foarte greu să defineşti graniţa dintre ele. Dacă aş fi decident politic, m-aş gândi să pun un asterisc la optimizarea fiscală, pentru că există un grad de risc şi nu este o chestiune simplă. Apoi mai este o problemă: dosarele preţurilor de transfer sunt foarte uşor acceptate pentru companiile multinaţionale şi greu acceptate pentru companiile româneşti", a menţionat Gheorghe Piperea.

Gheorghe Piperea susţine că, dacă nu vom asista rapid la o redresare a mediului de afaceri, a condiţiilor de business, este posibil ca în luna octombrie sau noiembrie multe companii să înregistreze situaţii de dificultate financiară sistemică şi să asistăm la sărăcirea clasei de mijloc şi înfometarea persoanelor vulnerabile.

Companiile cu capital integral românesc, slab productive comparativ cu companiile străine din ţara noastră

Companiile cu capital integral românesc, deşi sunt de 21 de ori mai numeroase decât companiile cu capital integral străin care activează în ţara noastră, nu păstrează aceeaşi diferenţă atunci când ne uităm la cifra de afaceri şi taxele plătite, potrivit unei analize a mediului de afaceri naţional prezentată de Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Acesta a spus: "Sunt 714.500 de companii cu 100% capital privat românesc, versus 33.600 firme cu 100% capital străin, adică un raport de 21 la 1 în favoarea societăţilor noastre. Când ne ducem însă la cifra de afaceri, firmele româneşti realizează 132 miliarde euro pe an, iar companiile străine 100 miliade euro pe an, iar raportul iniţial pentru capitalul autohton se reduce considerabil. Societăţile integral româneşti plătesc 20 miliarde euro pe an taxă pe muncă, companiile străine achită 13 miliarde euro. Dacă ne uităm la profit, cele 714.500 companii 100% româneşti au un profit total de 19 miliarde euro pe an, firmele 100% străine au aproape 7 miliarde euro pe an. Nu se mai păstrează rata de 21 la 1, dar acest lucru este din cauza companiilor cu capital de stat. Este o mare ticăloşie acolo unde este statul acţionar şi nu vorbim doar despre companii gen CFR Marfă, CFR SA sau CFR Călători, ci inclusiv bănci în care statul deţine o parte importantă din acţiuni şi despre companii din domeniul energiei".

El s-a declarat nemulţumit şi de faptul că nu există o situaţie clară a companiilor din ţara noastră la nicio instituţie a statului, dar din datele colectate de Camera de Comerţ şi Industrie a României reiese că avem foarte multe microîntreprinderi, care au în total o cifră de afaceri redusă şi multe IMM-uri, din care o parte însemnată nici nu a depus bilanţul contabil: "Am făcut apel ca înainte de orice măsură de fiscalitate, statul să se orienteze pe mult trâmbiţata colectare şi am încercat să-l ajutăm indicându-le reprezentanţilor acestuia cifrele pe care dânşii le au, la Registul Comerţului şi la ANAF. Discrepanţa este colosală. Nu am primit nici până acum vreun răspuns cu privire la ce se întâmplă cu această diferenţă, de ce sunt 1.170.000 firme active şi de ce au depus bilanţul contabil doar 768.372 companii. Vorbim de aproape 401.000 firme care nu depun nimic. Firmele care au depus bilanţul au 4,2 milioane salariaţi. Din totalul acestor firme, 572.960 companii sunt pe plus, au rezultatul financiar mai mare ca zero, iar 180.000 sunt sub zero. (...) Semnalăm că economia românească e extrem de polarizată. Vorbim de 3845 de firme care reprezintă 0,5% din numărul celor care depun bilanţul şi care realizează 62% din cifra totală de afaceri a tututor celor care depun bilanţul, 329 miliarde euro. În aceste condiţii, nu văd România depăşind 350 miliarde euro cifră de afaceri în următorii cinci ani. Guvernanţii să se gândească la aceste intervale pentru a-şi da seama ce ne aşteaptă. Nu putem să facem abstracţie de aceste cifre pe care nu le putem pune niciodată pe agenda guvernanţilor. Sunt 85 de societăţi care au peste 100 milioane euro cifra de afaceri. Între 50 şi 100 milioane euro avem 134 de societăţi. Dacă scădem companiile de stat rămân 120 de privaţi. Între 10 şi 20 milioane euro avem 1273 de scoietăţi româneşti. Eu cred că se poate sta de vorbă cu ei, dacă vrem să ne gândim că vom face vreodată comerţ overseas. Nu putem să facem acest comerţ cu microîntreprinderi, ci cu societăţi ai căror reprezentanţi îşi pot cumpăra un bilet de avion şi pot sta la hotel", a spus Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

Reformarea digitală rapidă a ANAF - soluţie pentru optimizarea relaţiei dintre stat şi mediul de afaceri

Probleme de mai sus ar urma să fie rezolvate odată cu digitalizarea ANAF şi cu schimbarea procedurilor de control efectuate de această instituţie publică, susţine Daniela Teodoru, director general al Direcţiei Generală Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF, menţionând: "În prima etapă a acestei reforme lucrăm la analiza şi pregătirea modificărilor legislative, după care venim cu elaborarea procedurilor şi apoi de programe informatice. Totul va fi informatizat. În prezent, o inspecţie fiscală poate să dureze 3 luni, 6 luni sau mai mult. Perioada de control va fi redusă semnificativ, după reformarea instituţiei".

Domnia sa a spus că reformarea ANAF se va finaliza în 2025, că planul de implementare a reformelor conţine termene foarte strânse şi o monitarizare atentă din partea Comisiei Europene. Reprezentantul ANAF a arătat că instituţia publică se confruntă cu o lipsă acută de personal, având doar 2300 de angajaţi în toată ţara, din care o parte vor ieşi la pensie în următorii doi-trei ani. Sia-Nicoleta Jiru, director în cadrul Direcţiei Generale Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF, susţine că reforma digitală a instituţiei publice şi noile proceduri vor duce la minimizarea interacţiunii fizice cu cei supuşi controlului fiscal: "În viitor, după ce sistemul de analiză de risc va fi implementat integrat şi va permite stabilirea unoir riscuri care ne vor fi transmise, vom ajunge în control doar la acei contribuabili ce reprezintă risc fiscal ridicat şi real faţă de ANAF. Ştim că au existat cazuri când inspectorii ANAF au bătut degeaba la uşa unor companii, dar încercăm să ajungem doar la cei cu riscuri reale şi să ajungem ca majoritatea verificărilor să le putem face mai mult din birou, iar interacţiunea fizică să fie minimizată cu cei supuşi controlului".

Capitalizare şi bancabilizare prin IMM Invest

Companiile din ţara noastră au avut şansa, în ultimii doi ani, să se capitalizeze şi să se bancabilizeze prin intermediul programului IMM Invest, care va continua sub forma IMM Invest Plus, a arătat Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Finanţările acordate prin programul IMM Invest au fost folosite de companii, în majoritate, pentru capitalul de lucru şi mai puţin pentru investiţii, a mai spus directorul general al FNGCIMM, care a prezentat situaţia privind impactul programului asupra economiei naţionale şi impactul asupra bugetului de stat.

"Din cele 60.000 de garanţii acordate pe IMM Invest, 85% au mers în finanţarea capitalului de lucru şi doar 15% au mers in investiţii. FNGCIMM a aprobat 60.000 garanţii, valoarea infuzată de sistemul financiar-bancar fiind 40 miliarde lei, adică 5% din PIB, iar garanţiile acordate de noi fiind de 33 miliarde lei, ceea ce înseamnă salvarea a peste un milion de locuri de muncă. Când am luat în 2020 decizia implementării acestui program, am observat că 34% din IMM-uri aveau capital negativ sau erau în dificultate. (...) Prin programul IMM Invest am reuşit să închidem cu unu din patru IMM-uri bancabile, faţă de unu la şapte înainte de derularea programului. Astfel, pe lângă faptul că a avut efect multiplicator cash în economie de 1 la 22, IMM Invest a fost şi un program de bancabilizare a companiilor din ţara noastră", a spus Dumitru Nancu.

Din analiza prezentată de directorul general FNGCIMM, impactul fiscal ne arată că garanţiile acordate în ultimele şase luni ale anului 2020 prin programul IMM Invest au fost acoperite de taxele şi impozitele plătite de companiile finanţate. Astfel, s-au întors la bugetul de stat 12 miliarde lei cu titlu de impozite şi taxe plătite de cele 25.000 IMM-uri ce au primit finanţare, sumă din care 7,7 miliarde lei reprezintă contribuţii pe muncă, 3,6 miliarde lei TVA plătit de firme şi 1,6 miliarde lei impozit pe profit.

Dumitru Nancu a amintit că programul va continua într-o nouă formulă, pe un nou cadru european.

"Guvernul a aprobat prin OUG 99/2022 programul IMM Invest Plus şi a notificat Comisia Europeană pe noul cadru temporar legat de agresiunea Rusiei contra Ucrainei. De la 1 august vom deschide platforma pe toate cele şase componente: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation, Rural Invest", a concluzionat directorul general al FNGCIMM.

Diplomaţia economică dă bătăi de cap autorităţilor

Diplomaţia economică nu este prioritizată de autorităţile centrale, fapt ce a stârnit nemulţumirea lui Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

"Ne-am oferit să preluăm aceste pârghii, dar nu se doreşte, iar diplomaţie economică nu există. Autorităţile au trimis silvicultori ca agenţi economici la Doha. Nu ţinem cont de zonă, de specific, de pregătirea individului pe care îl trimitem", a afirmat Mihai Daraban.

Domnia sa a spus că autorităţile de la Bucureşti nu vor să ia exemplele de bune-practici din alte state europene, cum sunt Germania, Austria, Belgia şi Italia cu privire la diplomaţia economică.

"Decidentul politic nu acceptă cu noi nicio discuţie pentru că nu vrea să se intereseze de acele modele, să vadă cum funcţionează. Toţi cei 128 de ataşaţi economici sau comerciali ai Austriei sunt angajaţii camerei de comerţ şi industrie din ţara respectivă. Din cei 128 de ataşaţi economici, Austria are 15 în România. În aceste condiţii să nu mai mire pe nimeni că două bănci importante din ţara noastră sunt din Austria, că o importantă companie petrolieră este tot de acolo, că au companii care activează în domeniul forestier şi al industriei lemnului. Asta înseamnă că ataşaţii Austriei şi-au făcut bine temele", a afirmat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a arătat că diplomaţia economică este foarte importantă atât timp cât deficitul balanţei comerciale a ţării noastre "a luat-o complet razna".

"Trebuie să aducem investiţii în România şi nu neapărat să încurajăm exportul, deoarece exportul actual al ţării noastre este făcut de firmele cu capital străin. În primii 1000 de exportatori sunt doar 148 de firme româneşti. De aceea, considerăm că trebuie ieşit din paradigma capitalului de stat şi este momentul ca statul să mai delege din competenţe", a spus Mihai Daraban.

Domnia sa a precizat că nu suntem în stare, nici la nivelul Iniţiativei celor Trei Mări, să luăm măsurile necesare pentru dezvoltarea economică a regiunii.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. cei mai multi evazionisti ai coloniei sint toti sefii si directorimea din Anaf care iau spagi si fac afaceri in privat fara sa plateasca taxe.....dar pe ei cine sa-i controleze??? Dl. Blejnar, seful Anaf care a facut evaziune de 60 de milioane de euro????

    1. Și aga și asefe !

    CE ZICE TOVARASUL PIPEREA ??? CA NU INTELEG !!! 401.000 DE FIRME , NU DEPUN NICI UN BILANT ??? BAI , COMUNISTULE , ASTA I-ASI ZICE EU !!! PAI , TU AI UITAT UNDE TE-AI NASCUT ??? TU , AI UITAT , UNDE ESTI ??? UNDE SANT ??? PAI , AIA E , UNDE ESTI ??? MAI FACI SI PE PROSTUL , S-AU CE ??? CE AUD , AICI ??? CA , CICA ESTI PROFESOR ??????????? DU-TE BAI , SI TUNDE-TE !!!!!!! CA AI PARUL MARE !!!!!!!! PROFESOR , DE CE ?????? DE ECONOMIE POLITICA ?????? CAND A-TI SPUN , EU '''''' STATY '''''', SA TE DUCI SI SA TE CULCI , NU VREI !!!!!!!! ASTA TREBUIE SA FACI !!! PAI , TU NU STII CA MAJORITATEA FIRMELOR ASTEA , SANT DOAR '''''' SUVEICI ''''''', PRIN CARE SE ROTESC SI SE INVARTESC BANI ''''''' SPECIALI ''''''', CARE AJUNG IN CONTURILE CARE TREBUIE ??? DACA N-AI DE LUCRU , DACA VREI SA TE TRANSFORMI IN COMISARUL '''''' CATTANI '''''' DIN SERIALUL '''''' CARACATITA ''''''', N-AI DECAT SA INCEPI SA INVESTIGHEZI !!! DAR , A-TI SPUNE SIGUR SI IN FATA , UN OM CARE A AVUT IN SCOALA , NUMAI NOTE DE 4 SI 5 !!! ADICA EU !!!!!!!!!!! AM AVUT SI 3 , NU SANT MANDRU DE ELE !!! TOVARASE PIPEREA , DACA AM INCEPUT SA-TI DAU EU LECTII DE DESTEPTACIUNE , SA STII PRECIS UN SINGUR LUCRU : CA SFARSITUL ROMANIEI COMUNISTE , DIN CARE CU MANDRIE , FACI SI TU PARTE , NU ESTE DEPARTE !!!!!!!!!!!!!!! DACA A-TI BAGI NASUL PREA MULT , O SA AI SOARTA LUI CODRUT MARTA , PE FUNDUL UNUI LAC DIN BUCURESTI , CU GREUTATI LA PICIOARE !!!!!!!!!!!!!! ESTI DOAR UN PESTISOR MINUSCUL , NU TE DA MARE , IN APA MICA !!!!!!!!!!!! D-LE ''''''' Make !!! ''''''' !!! SANTETI BUN , SA-I ARATATI COMUNISTULUI DE PROFESOR ( AL CUI PROFESOR , O FI !!! ) , PAREREA MEA , DESPRE CE A SCRIS EL , AICI ??????????? PAI , LA PUTEREA LUI DE JUDECATA , EU SANT PROFESORUL LUI !!!!!!!!!!! CHIAR NU STIE , CA IN ROMANIA DE ASTAZI , VREO JUMATATE DIN POPULATIE INCA MAI ESTE COMUNISTA , S-AU JUDECA IN MOD COMUNISTOID ???????? DE AIA NICI NU MERGE MAI NIMIC BINE IN TARA ASTA , INCLUSIV IN SECTORUL PRIVAT , UNDE PUHOIUL DE COMUNISTI ROMANI , CU EXCEDENT DE BANI , AU ''''''' CREAT '''''' TOT FELUL DE PORTITE PENTRU SMECHERII , IN CARE SE PLIMBA MILIOANE SI MILIOANE DE LEI , DE DOLARI , DE EURO , DE FRANCI ELVETIENI , SI CHIAR DE ALTE VALUTE , CARE NU AJUNG NICIODATA SA FIE IMPOZITATI DE STATUL ROMAN !!! DE CE ??? PENTRU CA , SI SEFII ALORA DE LA '''''' ANAF ''''''' SANT SLUJITORII ACESTOR INDIVIZI , SI AR MURII PENTRU ACESTI INFRACTORI , DACA ESTE NEVOIE !!!!!!!!!!!!! PROFESORE AL GASTII !!!!!!!!! DU-TE , UNDE TE-OI DUCE !!! DAR , NU MAI STA IN ROMANIA !!!!!!!!!!!!!! TE ASTEAPTA TOVARASII LENIN , PETRU GROZA , CEAUSILA , SI ALTII CA EI !!!!! LOCUL TAU , NU E AICI !!!!!!!!!!!!! DU-TE , REIAU , UNDE TE-OI DUCE !!!!!!!!!!!!!!!!! AUZI LA EL !!!!!!!!!!!!!!! SE MAI LAUDA , CA E SI ''''''''''' PROFESOR '''''''''''!!!!!!!!!!!!!!!! PROFESOR , DE CE ??????????????????

    1. Adevar curat. Părintele vieții și al ființelor este Apsu cerul albastru împreună cu Tiamat apa vie și zâna florilor. Mai jos se afla Enki din duh de om-pește, zeul cunoașterii, al magiei și al meșteșugarilor împreună cu partenera sa Damgalnana care e duh de fetiță înger (cu mos Craciun). Sub ei se afla Enlil din duh de om bivol, cu legea imuabila a interacțiunii dintre oamen (sa nu ucizi) și compania sa Ninlil duh de fecioara. Mai jos sunt pseudo-creaturi din duh de om șarpe care nu contează cum se cheama (fac doar rău). La multi ani !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Energia 2022”
Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Oct. 2022
Euro (EUR)Euro4.9419
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.9805
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0577
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6702
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2533

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

solarenergy-expo.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro