Dr. Radu Pavel: Blocajul platformei Work in Romania poate afecta dreptul de şedere al lucrătorilor străini

Blocajul platformei Work in Romania, generat de decizia Curţii de Apel Bucureşti de suspendare a executării Ordinului nr. 1.073/2026 emis de Ministerul Muncii privind aprobarea Listei ocupaţiilor deficitare, poate afecta inclusiv dreptul de şedere al unor lucrători străini aflaţi deja în România, potrivit unui comunicat. Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al Societăţii Româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, atrage atenţia asupra dificultăţilor generate de această situaţie, atât pentru angajatori, cât şi pentru lucrătorii străini, conform aceleiaşi surse. Situaţia este cu atât mai complicată pentru angajaţii străini cărora le-a încetat contractul de muncă, potrivit documentului.

În acest context, Societatea de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii poate oferi asistenţă juridică în verificarea situaţiei privind dreptul de şedere şi schimbarea angajatorului, conform comunicatului. Un avocat specializat în vize de şedere poate oferi asistenţă lucrătorilor permanenţi care solicită vize D/AM2, precum muncitorii în construcţii şi bucătarii, şi îi poate reprezenta în relaţia cu Inspectoratul General pentru Imigrări şi cu celelalte autorităţi competente, potrivit aceleiaşi surse.

Diferenţele dintre viza D/AM1 şi viza D/AM2

Potrivit documentului, blocaje au apărut şi în fluxurile aferente înregistrării angajatorilor, autorizării acestora şi depunerii cererii unice pentru viza de lungă şedere în scop de angajare - tip D/AM2, destinată muncitorilor în construcţii, bucătarilor, lucrătorilor comerciali şi lucrătorilor agricoli. Viza D/AM2 este destinată în principal lucrătorilor permanenţi care au contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, precum bucătari, şoferi, dulgheri sau electricieni, lucrătorilor sezonieri şi celor transfrontalieri, conform aceleiaşi surse. De cealaltă parte, viza D/AM1 se solicită pentru locurile de muncă vacante care necesită încadrarea lucrătorilor străini înalt calificaţi pe o perioadă de minim 6 luni, potrivit comunicatului. De asemenea, viza D/AM1 se adresează persoanelor care vor desfăşura activităţi solicitate de ministere şi autorităţi centrale, dar şi persoanelor care vin în ţară pentru activităţi didactice, ştiinţifice sau artistice, precum şi cetăţenilor din Republica Moldova, Ucraina şi Republica Serbia care au contract individual de muncă cu normă întreagă, conform documentului.

Funcţionalităţi temporar blocate

În comunicarea făcută de Inspectoratul General pentru Imigrări se precizează că măsura nu este determinată de o disfuncţionalitate tehnică a platformei, conform aceleiaşi surse. Printre funcţionalităţile temporar blocate se numără înregistrarea angajatorilor în platforma Work in Romania, autorizarea angajatorilor, inclusiv pentru recrutarea directă în condiţiile legii, şi depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă şedere D/AM2, destinate lucrătorilor permanenţi, sezonieri şi transfrontalieri, potrivit comunicatului.

Categorii de lucrători afectaţi

Blocajul îi priveşte şi pe lucrătorii străini aflaţi deja în România care doresc să îşi schimbe angajatorul, conform documentului. Printre categoriile cele mai afectate se numără lucrătorii străini care au fost concediaţi şi caută un nou angajator, cei care au demisionat şi îşi caută un alt angajator, cei care au identificat un nou angajator dar nu pot depune documentele necesare, cei al căror drept de şedere este aproape de expirare şi cei care se încadrează în măsura de „amnistie" prevăzută de OUG nr. 32/2026 şi trebuie să depună cererea de prelungire a dreptului de şedere în scop de muncă până la 31 decembrie 2026, potrivit aceleiaşi surse.

Soluţii şi recomandări

Un avocat specializat în vize de şedere poate acorda asistenţă juridică în procedurile de schimbare a angajatorului şi de obţinere a permisului de şedere, conform comunicatului. Situaţia a fost confirmată şi de IGI, care a transmis că există cereri de prelungire a dreptului de şedere, în contextul schimbării angajatorului, care nu pot fi transmise prin platforma Work in Romania, iar acestea vor fi analizate odată cu reluarea funcţionalităţii platformei, în raport cu situaţia de fapt şi de drept specifică fiecărui caz, cu respectarea cadrului normativ aplicabil şi a principiului proporţionalităţii, potrivit aceleiaşi surse. În cadrul acestei analize va fi avută în vedere, după caz, imposibilitatea obiectivă a angajatorului de a iniţia sau finaliza procedura de înregistrare ori autorizare în platformă ca urmare a suspendării executării actului administrativ prin care a fost aprobată Lista ocupaţiilor deficitare, conform documentului.

Dr. Radu Pavel a declarat că, în acest context, este esenţială documentarea formală a blocajului şi notificarea autorităţilor competente, inclusiv în vederea preconstituirii probelor necesare unor eventuale demersuri ulterioare pentru protejarea drepturilor persoanelor afectate, potrivit comunicatului. Lucrătorii străini afectaţi se pot adresa unui avocat specializat în dreptul imigrării, care îi poate asista în relaţia cu autorităţile, conform aceleiaşi surse.

Cât timp poate rămâne în România un cetăţean străin care şi-a pierdut locul de muncă

În conformitate cu prevederile articolului 56, în situaţia în care contractul de muncă al unui cetăţean străin încetează înainte de expirarea permisului unic sau al Cărţii Albastre UE, dreptul de şedere nu încetează automat, potrivit documentului. Dacă cetăţeanul străin nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, acesta poate rămâne legal în România timp de maximum 90 de zile de la înregistrarea raportului de muncă, fără a depăşi valabilitatea dreptului de şedere acordat iniţial, conform aceleiaşi surse. În situaţia în care cetăţeanul beneficiază de indemnizaţie de şomad, dreptul de şedere poate fi menţinut pe perioada acordării indemnizaţiei, în limitele legale, fiind aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 76/2002, potrivit comunicatului. Încetarea contractului de muncă poate avea consecinţe asupra dreptului de şedere, motiv pentru care situaţia trebuie analizată în funcţie de tipul permisului de şedere şi de circumstanţele concrete, conform documentului.

Cum se înregistrează o companie pe platforma Work in Romania

În mod normal, în lipsa blocajelor, platforma ar fi funcţionat astfel: crearea contului de către reprezentantul legal al angajatorului, validat prin HUB MAI; selectarea procedurii de înregistrare ca angajator persoană fizică sau juridică ori solicitarea statutului de angajator autorizat; verificarea condiţiilor legale de către autorităţi; declararea locului de muncă vacant la ANOFM; încărcarea ofertei ferme de angajare; şi soluţionarea cererii de înregistrare de către ANOFM, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare, potrivit aceleiaşi surse. În urma aprobării, angajatorul este înscris automat în Registrul angajatorilor străinilor, iar un angajator autorizat este înscris şi în Registrul angajatorilor autorizaţi, conform comunicatului. Platforma permite, în lipsa blocajelor, gestionarea electronică a procedurilor de angajare a cetăţenilor străini din afara Uniunii Europene, inclusiv transmiterea de oferte ferme de angajare şi depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă şedere în scop de muncă D/AM1, potrivit documentului.