Economia globală - pe marginea prăpastiei

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Economia globală - pe marginea prăpastiei

Adrian Vasilescu: "Presa germană vorbeşte despre sfârşitul abundenţei"  

Aurelian Dochia: "Nu vom avea majorări de taxe şi impozite sau tăieri la capitolul cheltuieli bugetare"

Adrian Mitroi: "Inflaţie, deficit de cont curent şi creştere economică de 4% este noua realitate în care vom opera în România"

Economia globală se află pe marginea prăpas­tiei, fiind din nou la graniţa cu recesiunea, arată experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în ultimul raport World Economic Outlook. Kristalina Georgieva, noul director al FMI, a declarat, recent, că economia mondială se regăseşte într-o etapă de "încetinire sincronizată", din cauza incertitudinilor inerente tensiunilor comerciale.

Pentru acest an, FMI a estimat o creştere a PIB-ului mondial de 3%, sub ritmul de 3,2% prognozat în iulie şi sub creşterea de 3,6% din 2018, în mare parte din cauza impactului tensiunilor comerciale.

În ţările dezvoltate, creşterea agregată este estimată la 1,7%, faţă de 2,3% înregistrată anul trecut, în timp ce în economiile emergente declinul este de la 4,5% la 3,9%, pentru acest an.

În lipsa unor politici de relaxare monetară aproape simultane din partea marilor bănci centrale, creşterea globală va fi mai slabă cu jumătate de punct procentual decât estimarea anterioară, la 2,5%.

Războiul comercial dintre Statele Unite şi China va încetini creşterea economiei globale din acest an la cel mai scăzut ritm anual de după criza din 2008-2009, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Pe lângă evoluţia descendentă a economiei globale, creşterea volumului comerţului mondial va fi de numai 1,1% în 2019, mult sub creşterea de 3,6% din 2018 şi sub creşterea producţiei, ceea ce semnifică un proces de deglobalizare cu privire la comerţ şi turbulenţe în lanţurile globale de aprovizionare.

Potrivit Kristalinei Georgieva, proaspătul şef al FMI, aşteptările sunt "ca ritmul avansului economic să încetinească în aproape 90% din ţări, la nivel global". Georgieva a mai notat, la reuniunea anuală a FMI de la Washington, din aceste zile, că "economia mondială se află, în prezent, într-o perioadă de încetinire sincronizată", însă argumente pot fi aduse şi pentru "o stagnare sincronizată", după cum a arătat recent o cercetare comună a Brookings Institution din SUA şi a Financial Times.

Totodată, în lipsa unor politici de relaxare monetară aproape simultane din partea marilor bănci centrale, creşterea globală va fi în 2019 cu o jumătate de punct procentual mai scăzută decât estimarea, la 2,5%, economia mondială fiind, practic, pe marginea recesiunii, conform economistului şef al FMI, Gita Gopinath.

"Creşterea scăzută este determinată de înrăutăţirea puternică a activităţilor manufacturiere şi a comerţului mondial, cu tarife mai ridicate şi incertitudini prelungite legate de politicile comerciale, acestea înrăutăţind investiţiile şi cererea pentru mijloace de producţie", a spus Gopinath. Raportul FMI adaugă faptul că sectorul manufacturier global, aflat în recesiune, îşi va reveni dacă incertitudinile comerciale vor fi eliminate.

După cum spune Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei americane, marea problemă nu este încetinirea economică globală propriu-zisă, ci spaţiul (Federal Reserve a majorat dobânda de referinţă la doar 2,5% la începutul anului, în timp ce BCE nici nu a început ciclul de majorare în ultimul deceniu) şi dorinţa (reticenţa istorică a Germaniei de a majora cheltuielile bugetare) pentru a răspunde la problemele relevante.

În ceea ce priveşte ţara noastră, FMI a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti, împreună cu o majorare a ratei inflaţiei la 4,2% şi a deficitului de cont curent la 5,5% din PIB.

"Mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est înregistrează o creştere solidă, pe fondul cererii interne rezistente şi a majorării salariilor", arată experţii FMI.

Adrian Vasilescu: "Prognozele noastre şi ale instituţiilor internaţionale sunt pe plus, la noi nu se poate vorbi despre contracţie economică, deocamdată"

În acest context, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, ne-a precizat că, în cazul Europei, în Germania se înregistrează o continuare a scăderii comenzilor noi şi o tendinţă în rândul companiilor de a reduce locurile de muncă.

Domnia sa ne-a declarat: "Mai este şi avertismentul lui Nowotny (n.r. Ewald Nowotny, guvernatorul băncii centrale a Austriei din 2008 până în august 2019), care la ultima conferinţă de presă a spus că se uită la Germania, de unde vin semnele recesiunii, şi ştie că prima (ţară) lovită va fi Austria".

În ceea ce priveşte ţara noastră, domnul Vasilescu a scos în evidenţă că prognozele Băncii Naţionale a României (BNR) şi ale instituţiilor internaţionale privind evoluţia economiei naţionale sunt încă pozitive.

Totuşi, Adrian Vasilescu a ţinut să precizeze că dacă principalele economii din Europa cu care facem comerţ vor încetini, printre acestea Germania, Italia sau Marea Britanie, exporturile noastre ar putea avea de suferit.

"Deocamdată, prognozele sunt pe plus. Să vedem cum va fi în 2020 şi 2021, pentru că nimeni nu vorbeşte despre o recesiune în 2019", a punctat Vasilescu, care a mai notat că nu este obligatoriu ca toate ţările din Europa să intre sincronizat în recesiune.

Oficialul BNR a explicat: "Cea mai apropiată (recesiune) a fost cea din 2009, recesiune globală, iar din cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, Polonia a evitat recesiunea. Nu este obligatoriu că dacă Europa e în recesiune, toate ţările europene să fie în recesiune. Polonia a scăpat în 2009. Nu ştiu dacă noi suntem pregătiţi să intrăm într-o eventuală criză, dar nu este exclus".

Adrian Vasilescu ne-a mai spus că nu sunt semne ca Germania să renunţe la prudenţa sa fiscală istorică şi să apese pedala de acceleraţie.

"Deocamdată, presa germană vorbeşte despre sfârşitul abundenţei", a punctat Vasilescu, adăugând: "Brexitul este una dintre cauzele unei eventuale recesiuni. Sunt forţe care luptă să oprească Brexitul, sunt forţe care-l împing înainte. Se pare că termenul de «sfârşitul lunii octombrie» a eşuat, chiar dacă în Discursul Reginei s-a vorbit despre Brexit la finalul acestei luni. Cât priveşte războiul comercial dintre Statele Unite şi China, sunt semne că lucrurile se ameliorează, dar şi aici sunt semne de întrebare".

Adrian Vasilescu a mai notat că Europa se "teme" de inflaţia sub ţinta de 2% şi că BCE se "chinuie" de ceva timp să urce inflaţia la ţintă şi nu reuşeşte.

"Inflaţia nu mai este un fenomen monetar de mai multă vreme", a spus oficialul BNR.

Aurelian Dochia: "În cazul în care Germania va începe un program de stimulare a cheltuielilor bugetare sau de reducere a unor taxe şi impozite, impactul se va simţi mai degrabă la nivel local"

Analistul economic Aurelian Dochia consideră că evoluţia negativă din sectorul manufacturier românesc se va răsfrânge eventual asupra sectorului serviciilor.

Domnia sa ne-a precizat: "Toate sectoarele din economie sunt legate unul de altul, iar dacă într-unul apare o slăbiciune aceasta se transmite mai devreme sau mai târziu şi către celelalte. Evident că dacă în sectorul manufacturier încetineşte activitatea, în servicii se va simţi mai târziu. Până acum, serviciile au fost foarte mult susţinute de consumul populaţiei. Cam peste tot, consumul a reuşit să uite de semnalele de alarmă privind recesiunea, iar populaţia a avut un consum robust. Dacă, însă, intervin nişte sentimente de reticenţă sau chiar panică în consum, probabil că vom vedea foarte rapid o stagnare şi chiar o restrângere a activităţii şi în materie de servicii".

În ceea ce priveşte vulnerabilitatea economiei noastre, având în vedere corelaţia între sectorul producător al României cu cel german, domnul Dochia a notat: "În indicatorii industriei din România, influenţa asta s-a făcut simţită în ultimele câteva luni. Evoluţia industriei a fost foarte slabă şi dacă în Germania şi în general în Europa, unde avem principalii parteneri comerciali, slăbiciunea asta se menţine, nu avem cum să scăpăm. Industria din România reprezintă un procentaj important din PIB, mult mai mare decât în alte ţări (din regiune), aşa că impactul se va simţi asupra întregii economii. Evident că, de o vreme, la noi lucrurile au stat bine întrucât consumul a fost stimulat de creşterile de venituri, care încă n-au încetat. Am avut chiar în septembrie o creştere de pensii, deci consumul rămâne încă un pilon solid al activităţii economice, dar nu va trece mult timp şi lumea va începe să aibă semne de intrebare în cazul în care indicatorii producţiei industriale şi ceilalţi indicatori privind economia vor fi slabi".

În ceea ce priveşte demararea unui program de majorare a cheltuielilor bugetare de către cea mai mare economie a Europei, analistul economic a spus că există multe discuţii în acest sens la nivel comunitar, iar partenerii europeni ai Germaniei au exprimat public această opinie, că Berlinul este în punctul în care ar trebui să înceapă un program de stimulare a economiei prim metode fiscale.

"Asta pentru că Germania îşi poate permite acest lucru. Germania are excedent bugetar în ultimii ani şi se împrumută pe pieţele financiare la costuri negative. Poate într-o anumită măsură va face acest lucru. Politicieni de la Berlin încep să gândească în acest sens. Dar asta nu înseamnă că va fi o scăpare pentru întreaga Europă şi nici pentru România, pentru că, în cazul în care Germania va începe un astfel de program de stimulare a cheltuielilor bugetare sau de reducere a unor taxe şi impozite, impactul va fi mai degrabă la nivel local. Dacă pornesc programe de investiţii, ele vor fi îndreptate către infrastructura germană şi industriile germane, deci nu va avea un impact imediat asupra altor economii", ne-a spus Aurelian Dochia.

Cu privire la mult-vestita ajustare a cheltuielilor bugetare din ţara noas­tră, domnul Dochia ne-a spus că partidele vor face toate eforturile să nu ia măsuri cu impact negativ înaintea alegerilor parlamentare din 2020.

"Nici majorări de taxe şi impozite, nici tăieri de cheltuieli bugetare. Probabil că se va discuta cumva de optimizarea aparatului administraţiei publice, dar va rămâne la nivel de discuţie. Nu cred că se va trece la măsuri concrete şi de amploare. Judecata politică o va lua înaintea celei economice", a conchis domnul Dochia.

Adrian Mitroi: "Coeficientul de corelaţie între drama politică şi realitatea economică sper să fie în scădere"

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE, ne-a punc­tat că ponderea mare a serviciilor în economie reduce impactul scăderii producţiei în plan european.

"Se schimbă ţesătura economiei româneşti. De exemplu, IT-ul a ajuns deja la o contribuţie la creşterea economică de două cifre, IT care depinde mai puţin de infrastructura fizică şi mai mult de infrastructura digitală. Serviciile sunt mai insulate", a precizat domnul Mitroi, adăugând că această componentă a economiei naţionale a devenit foarte puţin dependentă de politicile publice, în ultimii ani.

Domnia sa a continuat: "Economia noastră este rezilientă - IT, servicii, agricultură, şomaj suficient de bine tamponat. Economia României este robustă şi avem nevoie de o mică încetinire ca să realocăm activele investiţionale (...) 4% creştere economică este cu mult peste creşterea mediei europene".

Adrian Mitroi a mai spus că economia naţională nu mai este supraîncălzită, precum şi că "inflaţie, deficit de cont curent şi creştere economică de 4% este noua realitate în care vom opera", pe termen scurt.

"Coeficientul de corelaţie între drama politică şi realitatea economică sper să fie în scădere", a încheiat analistul.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConferinţa PPTT 'Specialistii ferestrelor, fatadelor si sticlei'
Cabinet de avocatTMPS