EFE: Rusia Unită obţine oficial majoritatea constituţională în Duma de Stat

Comisia Electorală Centrală a Rusiei a confirmat oficial că partidul Rusia Unită, formaţiunea politică a Kremlinului, a obţinut 349 dintre cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel şi a asigurat majoritatea constituţională, relatează publicaţia EFE, citată de Agerpres.

Preşedinta CEC, Ela Pamfilova, a precizat că Rusia Unită a câştigat 140 de mandate prin circumscripţia federală şi 209 prin circumscripţiile uninominale, iar rezultatul este cu şase mandate mai mic decât cel anunţat iniţial luni, după intrarea în Duma a partidului Rusia Justă, care a trecut pragul electoral de 5%, precum şi a unui deputat al partidului Patria şi a patru independenţi, conform sursei.

Partidul Comunist va avea 37 de mandate, Partidul Liberal-Democrat al Rusiei 23, Oameni Noi 19, iar Rusia Justă 17 mandate, informează publicaţia menţionată.

Pamfilova a anunţat, de asemenea, că 46 de foşti combatanţi în războiul din Ucraina au fost aleşi deputaţi, reprezentând peste 10% din totalul membrilor Dumei, în cadrul unei politici promovate de preşedintele Vladimir Putin, conform sursei.

Rezultatul alegerilor a fost contestat de opoziţie, care a acuzat fraude electorale, astfel cererile unor activişti pentru organizarea de mitinguri împotriva fraudelor în oraşe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm şi Ijevsk au fost respinse de autorităţi, potrivit publicaţiei.

Experţi citaţi de presa rusă şi internaţională susţin că Rusia Unită ar fi obţinut cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât rezultatul real de la urne şi indică manipularea datelor privind participarea la vot drept principala metodă de fraudare, rata participării fiind majorată de la aproximativ 40% la aproape 60%, conform sursei.

Partidul Iabloko şi Partidul Comunist au denunţat nereguli şi au susţinut că rezultatul oficial nu reflectă starea de spirit a societăţii ruse, potrivit unor estimări citate de sursă, aproximativ două treimi dintre ruşi ar susţine încheierea rapidă a războiului din Ucraina şi începerea negocierilor de pace.

Fostul premier Mihail Kasianov şi omul de afaceri Mihail Hodorkovski au afirmat că autorităţile de la Moscova sunt preocupate de creşterea opoziţiei faţă de război, de lipsa progreselor pe front şi de nemulţumirea privind situaţia socio-economică, potrivit publicaţiei.

Analiştii citaţi de sursă consideră că scrutinul ar putea reprezenta cea mai amplă fraudă electorală de la venirea lui Vladimir Putin la Kremlin, în 2000, depăşind inclusiv amploarea neregulilor reclamate la alegerile din 2011, care au fost urmate de proteste antiguvernamentale de amploare, conform sursei.