Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

ERSTE ASSET MANAGEMENT, NEMULŢUMIT DE ACTIVITATEA ASF Dragoş Neacşu vrea ca ASF să nu se mai finanţeze de la participanţii din piaţă

ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Dragoş Neacşu vrea ca ASF să nu se mai finanţeze de la participanţii din piaţă

"ASF are excedent, în condiţiile în care România are cele mai ridicate taxe din Europa"  

ASF permite metode de evaluare diferite pentru fondurile de investiţii

"Ar fi foarte bine să avem, în premieră, o listare în zona 80-100 milioane de euro, din partea unei companii private", potrivit preşedintelui Erste Asset Management

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se finanţează precum părinţii care trăiesc de pe urma copiilor, consideră Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.

"ASF ne spune de vreo doi-trei ani, voios, că are excedent, iar toţi angajaţii primesc primă, la sfârşit de an, iar în timpul acesta avem cele mai ridicate comisioane şi taxe existente oriunde în Europa", a declarat domnul Neacşu. În opinia sa, Autoritatea ar trebui să se finanţeze în alt fel, şi nu prin comisioane şi taxe pe care le încasează de la "copiii săi".

Potrivit domniei sale, la nivel european, intenţia este ca autorităţile naţionale să fie finanţate de la bugetul european.

Dragoş Neacşu a adăugat că tranzacţiile la bursă sunt extrem de scumpe: "Una dintre barierele cele mai mari sunt aceste costuri. Vrei să ai mai multă activitate, taxează mai puţin, ca să ai volum.

Este simplu. La noi, comisioanele sunt de 3-5 ori mai mari decât în regiune".

Preşedintele "Erste Asset Management" se arată nemulţumit şi de faptul că, în condiţiile în care bondurile germane au ajuns să aibă randamente negative, Autoritatea noastră de Supraveghere Financiară permite să avem, în piaţă, două metode diferite de evaluare pentru fonduri - şi marcare la piaţă (care reflectă, în fiecare zi, preţurile de piaţă, cu variaţiile lor pozitive sau negative) şi amortizare liniară (înregistrarea dobânzii acumulate, fără să se ţină cont de preţul de piaţă al instrumentului).

Referindu-se la autorităţi şi la concurenţa care utilizează amortizarea liniară, domnia sa a spus: "În jurul nostru, se întâmplă toate câte se pot întâmpla, iar noi, în România, avem oameni care cred că nu se întâmplă nimic. Şi că e bine să le spui investitorilor să doarmă liniştiţi, că ei nu o să vadă niciodată minus, ceea ce este o eroare fundamentală. Suntem singurul loc din Europa unde există aşa ceva. ASF trebuie să asigure protecţia tuturor investitorilor".

Domnul Neacşu spune că nu ştie dacă administratorii vor fi cei care vor înţelege că trebuie să facă marcarea la piaţă sau ASF le va impune asta.

Domnia sa a explicat: "Eu nu pot să cred că, în contextul a tot ce se întâmplă, dormi foarte liniştit cu gândul că portofoliul tău este pasibil la nişte schimbări fundamentale din perspectiva riscului de piaţă. Avem un an de zile întreg în care nu am avut aceleaşi reguli pentru toţi jucătorii. Noi nu am avut o problemă să facem primii pasul acesta, în calitate de lider al pieţei".

Activele fondului "Erste Bond Flexible RON" au început să fie evaluate pe metoda marcării la piaţă, din 3 aprilie 2015. În contextul acesta, pe fondul discuţiilor despre Grexit, fondul a înregistrat răscumpărări de 906 milioane de lei, în iunie şi iulie 2015, şi subscrieri de numai 154 milioane lei. Dragoş Neacşu a arătat că cei care au subscris în acea perioadă au obţinut un randament pe ultimul an de 3,05%.

Dragoş Neacşu: "Ne exprimăm speranţa că va continua programul de privatizări"

Referitor la şansele României să fie promovată în categoria pieţelor emergente, Dragoş Neacşu apreciază că suntem dependenţi, în continuare, de decizia politică cu privire la privatizări. Domnia sa a spus: "Am văzut că este deja încălzită bursa ideilor vizavi de necesitatea privatizărilor. Probabil că va trebuie să aşteptăm până la alegerile din toamnă ca să înţelegem ceva mai clar din perspectiva aceasta. Ne exprimăm spranţa că va continua programul de privatizări.

Altminteri, va fi dificil dacă ne vom baza numai pe ofertele din sectorul privat".

Domnia sa se aşteaptă să avem listări din sectorul privat.

Întrebat dacă se aşteaptă să se concretizeze o listare a RCS-RDS, domnul Neacşu a spus: "Nu aş spune neapărat un nume sau altul, ştiu că sunt câteva exerciţii în lucru, acestea depind de aşteptările pe care le au acţionarii vizavi de cercetările de piaţă ale intermediarilor cu privire la evaluare. Este posibil să avem chiar şi anul acesta ceva emisiuni dinspre sectorul privat, ceea ce ar fi foarte bine, într-un context în care avem atâtea discuţiii, mai degrabă pe fond negativ, despre continuarea sau nu a privatizărilor.

Cred că ar fi foarte bine să avem în premieră un exerciţiu care să fie semnificativ, o emisiune în zona 80-100 milioane de euro.

Sper să putem fi şi noi un jucător semnificativ.

Depindem foarte mult şi de elementele de costuri. Ceea ce vedem, până acum, sunt măsuri paleative, nu sunt adevăratele măsuri de natură să crească lichiditatea în piaţă. Indiferent de numărul de emitenţi, zona cea mai puţin performantă în piaţa de capital din România este lichiditatea şi sunt mai multe căi de creştere a acesteia. La nivelul publicului retail, ar fi important să vadă facilităţi fiscale".

Dragoş Neacşu apreciază că ceea ce lipseşte foarte mult este prezenţa la cota bursei a unor companii din sectoare de activitate care au o pondere semnificativă în creşterea PIB şi sunt estimate să aibă creştere în continuare: "Acestea nu sunt prezente la cota bursei. Avem nevoie de astfel de companii, astfel încât indicii bursieri să fie mai relevanţi faţă de cum se construieşte PIB, care sunt factorii săi de creştere şi reaşezările din interiorul structurii PIB-ului.

Nu vom reuşi să facem asta câtă vreme vom fi dependenţi de ciclurile politice şi de companiile deţinute majoritar de stat.

Sectorul privat trebuie să-şi facă simţită prezenţa la bursă".

În opinia domnului Neacşu, este o eroare din partea decidenţilor la nivel politic faptul că nu aduc un mesaj de proiectare pe termen lung a unei politici publice prin care să sprijine, inclusiv prin avantaje fiscale, un comportament investiţional sănătos, la nivelul populaţiei.

Domnia sa a explicat: "Avem oferta de titluri de stat pentru populaţie, care probabil că se va încheia cu o subscriere de 300-400 milioane de lei. Dar nu se iese din cadrul acela în care avem o ofertă, un exerciţiu de piaţă, după care urmează o pauză îndelungată şi nu se ştie ce va urma. Din păcate, vorbim de mesaje punctuale.

Faptul că nu există o preocupare reală pentru crearea unei politici publice care să determine un comportament investiţional sănătos la nivelul întregii populaţii, nu sprijină, din păcate, modul în care o trezorerie naţională se poate adresa tuturor jucătorilor din piaţă, inclusiv populaţiei, pentru construcţia pe termen mediu şi lung a unei datorii publice şi nu sprijină ideea de finanţare prin piaţa de capital".

"Din perspectiva fondurilor de obligaţiuni şi a fondurilor mixte, există în continuare oportunităţi"

Din perspectiva fondurilor de obligaţiuni şi a fondurilor mixte, există în continuare oportunităţi, în perioada următoare, cel puţin din perspectiva fondurilor marcate la piaţă, apreciază preşedintele Erste Asset Management.

Domnia sa a adăugat: "Pentru cei cu suflete tari şi trecuţi deja prin câteva evoluţii negative de piaţă ale acţiunilor, fondurile de acţiuni prezintă oportunităţi, dar din perspectiva unor orizonturi de timp de altă factură. Cei care reuşesc să privească investirea ca pe un exerciţiu lipsit de emoţii pot înţelege că astfel de evenimente cu volatilitate creează oportunităţi de investire".

Studiu: Afacerile, călătoriile şi investiţiile imobiliare, primele opţiuni pentru cheltuirea unui câştig de 100.000 de euro

Primele opţiuni ale românilor, dacă mâine ar câştiga 100.000 de euro, ar fi investiţiile în afaceri, călătoriile şi investiţiile în imobiliare, conform unui studiu comandat de Erste Asset Management.

15,5% dintre cetăţeni aleg să investească în afaceri, 15,1% în călătorii, iar 14,2% preferă investiţiile în imobiliare, dacă ar câştiga 100.000 de euro. În aceleaşi condiţii, 11,5% dintre respondenţi ar cumpăra o casă, 8,4% ar investi, 5,7% ar investi în viitorul copilului, 5,4% şi-ar achita creditul, 5,2% ar economisi prin depozite bancare, 4,9% ar cumpăra teren, 3,9% ar ajuta alte persoane care au nevoie sau ar dona, 3% şi-ar cumpăra o maşină, în timp ce 1,5% i-ar plasa în fonduri de investiţii.

Investiţiile la Bursa de Valori Bucureşti nu apar în opţiunile participanţilor la studiu.

Românii aleg soluţii lipsite de riscuri şi preferă investiţia în bunuri sau active la care au acces permanent şi pe care le pot controla, concluzionează raportul citat.

Principalele surse de informare atunci când vine vorba despre fonduri de investiţii sunt apropiaţii (43,7%), consultanţii financiari (42,7%) şi site-urile (38,6%).

Studiul arată că ziarele şi revistele reprezintă o sursă de informare pentru 24,1% dintre cei chestionaţi, reţeaua de socializare Facebook pentru 10,5%, iar cărţile de specialitate pentru doar 7,4%.

Conform sursei citate, 88,1% dintre participanţii la fondurile de investiţii sunt convinşi că investiţiile pot aduce câştiguri mai mari decât produsele de economisire. În ceea îi priveşte pe românii neparticipanţi, 55,5% spun că nu au avut suficienţi bani, iar 34,1% că nu au avut suficiente informaţii.

"Mitul greşit al sumei mari de bani şi lipsa informaţiilor sunt principalele bariere în calea neparticipării într-un fond de investiţii", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, care precizează: "Există mitul că ai nevoie între 1000 şi 100.000 de euro ca să investeşti în fonduri. În realitate, cu sume de 100 de lei, chiar mai mici poţi investi în fonduri de investiţii".

Eşantionul a fost de 750 persoane, cu vârste între 25 şi 55 de ani, studiul având o marjă de eroare de maxim 3,6%. Respondenţii au avut vârste între 22-45 ani, cu rezidenţă în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Participanţii au fost persoane care au folosit până la momentul interviului cel puţin 2 instrumente de economisire/investire a banilor.

Dragoş Neacşu: "Aşteptăm forma finală a procedurii testelor de stres"

Fondurile de investiţii aşteaptă forma finală a procedurii testelor de stres, pe care le-a anunţat Autoritatea de Supraveghere Financiară, potrivit lui Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.

Recent, ASF a anunţat că va efectua un test de stres la care vor participa 74 de fonduri deschise de investiţii şi 29 de fonduri închise de investiţii autorizate în România şi care va avea ca dată de referinţă 31 martie 2016.

Dragoş Neacşu a spus că a avut loc o rundă de discuţii cu ASF, iar administratorii s-au exprimat pe un draft al procedurii.

Conform domniei sale, procedura finală trebuie primită în această lună, iar raportările către ASF trebuie făcute în august-septembrie.

"Rămâne în continuare în discuţie modul în care vor fi comunicate rezultatele la nivel de piaţă", a mai precizat Neacşu, adăugând: "Era în discuţie în ce măsură vom participa, prin Asociaţia Administratorilor de Fonduri, la redactarea comunicatului. Ne-am exprimat dorinţa să ştim dinainte forma comunicatului, pentru că este prima dată când se face un astfel de test".

Conform ASF, exerciţiul nu reprezintă un test de tipul "pass or fail" (trecut sau respins) şi nu vizează luarea de măsuri de supraveghere de tip sancţionatoriu în urma rezultatelor constatate: "Testul urmăreşte să identifice şi ulterior să aplice noi proceduri care să conducă la îmbunătăţirea capacităţii fondurilor participante de gestionare a lichidităţii şi riscurilor investiţionale.

Din aceste considerente, este esenţială înţelegerea amplitudinii cu care ar putea fluctua valoarea activelor şi valoarea unităţii de investiţie, în condiţii adverse extreme pe pieţele financiare.

Va fi de asemenea testată şi capacitatea fondurilor de a face faţă pe termen scurt unei valori excepţional de ridicate a răscumpărărilor, în condiţii de lichiditate redusă şi cu volatilitate în creştere pe pieţele financiare. În egală măsură, exerciţiul urmăreşte şi identificarea potenţialelor efecte de runda a doua pe care eventuale acţiuni de vânzare rapidă şi forţată a activelor le-ar putea avea asupra preţurilor activelor şi, implicit, asupra celorlalţi participanţi la pieţe".

Rezultatele şi eventualele măsuri necesare de îmbunătăţire a procedurilor de management al riscurilor urmează să fie cunoscute înainte de finalul anului curent.

Acest demers se aliniază obiectivelor strategice ale Autorităţii, pentru perioada 2016 - 2018, care vizează creşterea încrederii consumatorilor faţă de pieţele şi instrumentele financiare nebancare, precum şi consolidarea stabilităţii şi o funcţionare sănătoasă a pieţelor, potrivit Autorităţii, care precizează: "Scopul exerciţiului este de a testa senzitivitatea acestor entităţi la condiţii extreme privind riscul de piaţă, riscul de contrapartidă şi riscul de lichiditate, în vederea evaluării şi totodată a creşterii capacităţii de reacţie a administratorilor în faţa unor situaţii excepţionale".

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. De cand a ajuns taranul asta "cel mai mare"?!

    1. Ca-i taran e cel mai mic defect, dupa corupt si tradator de tara.

    Excedentul ASF este cu atat mai anormal avand in vedere si salariile uriase ale angajatiilor acestei institutii.

    S-a tot vorbit de salariile foarte mari ale mebrilor Comisiei dar nu se are in vedere ca anagajatii de acolo castiga undeva pana la 5000 euro net pe luna pentru directori si sefi de serviciu (si au destui...) iar cel mai de baza angajat are 1500 euro !  

    1. Oameni gandesc!

    Se poate investi 100 ron in Bcr expert, dar esti pe pierdere. Nu esti client Bcr, deschizi cont, op in fond 6 ron, inchizi contul. Vinzi detinerea peste o luna, an, o iei de la capat, comision de 2% ( e transferul din cont la fond). Comisioanele nu se iau in considerare la impozit. Declaratia 200 o depui personal sau posta recomandata la finante. Castigi platesti impozit, pierzi nu platesti. 100 ron nu iti poate acoperi aceste comisioane.

    Recomand minim 1000 euro echivalent. 

    Cand bagi bani la bursa trebuie sa te gandesti ca le pui cruce, daca castigi e partea a doua.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie