eToro: Datoria şi deficitul bugetar al ţării necesită un plan de acţiune credibil

Situaţia actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012, potrivit unui comunicat eToro emis redacţiei. Există însă şi diferenţe importante, cum ar fi nivelul mult mai scăzut al datoriei şi momentul în care ne aflăm, întrucât suntem încă într-o fază suficient de timpurie pentru ca măsurile fiscale decisive să prevină adoptarea unor măsuri de austeritate drastice care ar conduce la dificultăţi ale economiei. Cu toate acestea, contextul actual al datoriei ţărilor la nivel mondial este mai dificil decât era acum 15 ani.

Criza fiscală din Grecia a început cu un model similar de creştere necontrolată a cheltuielilor. Deficitul bugetar al ţării a explodat de la niveluri gestionabile, ajungând la peste 15 % din PIB în 2009. Raportul dintre datorie şi PIB era de 115%, al doilea cel mai mare din UE, după Italia, cu 116%. Dezvăluirea neregulilor statistice şi a subestimării deficitului de către guvernele anterioare a creat o combinaţie nefastă între o poziţie fiscală nesustenabilă şi o lipsă de credibilitate. Criza datoriei suverane a Greciei a dus la una dintre cele mai severe contracţii economice din istoria modernă. Şi totul a început cu un deficit bugetar nesustenabil.

Deşi România este încă departe de acest scenariu, deficitul bugetar, care pare atât de dificil de redus, este îngrijorător, deoarece poate contribui la o creştere accentuată a datoriei publice. Datoria publică a României a ajuns la 56,3% din PIB în februarie 2025 şi este însoţită de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de 9,3% din PIB în 2024. Deşi nivelul datoriei rămâne semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate de Grecia în perioada crizei, proiecţiile actuale sugerează că traiectoria datoriei României ar putea ajunge la 63% din PIB până în 2026, în scenariile de referinţă, cu posibile creşteri până la 70% din PIB până în 2028, dacă nu se vor lua măsuri de corecţie fiscală suficiente.

Potrivit sursei, există însă o diferenţă esenţială: momentul în care ne aflăm. România are posibilitatea de a implementa măsuri corective şi de a menţine creşterea economică înainte de a atinge niveluri nesustenabile ale datoriei. Experienţa Greciei constituie un avertisment clar că este esenţial să se ia măsuri fiscale decisive din timp pentru a preveni un proces de ajustare mult mai sever ulterior.

Cu toate acestea, situaţia globală actuală este mai complexă decât era acum 15 ani. Deficitul generat de pandemie a dus la o creştere fără precedent a datoriei globale, care a depăşit 323 de trilioane de dolari în 2024, transformând fundamental peisajul investiţional şi creând provocări şi oportunităţi complexe care remodelează strategiile de portofoliu la nivel mondial. Această datorie reprezintă aproximativ 326% din PIB-ul global şi nu este doar o preocupare statistică. Este o forţă sistemică care redefineşte modul în care investitorii abordează riscul, randamentul şi alocarea activelor pe toate pieţele. În plus, inflaţia post pandemie a dus la o creştere a ratelor dobânzilor, iar datoria este dificil de gestionat chiar şi pentru economii mature precum SUA sau Marea Britanie, plăţile dobânzilor consumând o parte din ce în ce mai mare din bugetele naţionale.

Investitorii asistă la o schimbare fundamentală, în care veştile economice pozitive sunt umbrite de îngrijorările crescânde cu privire la sustenabilitatea fiscală. Erodarea bonităţii suverane reprezintă probabil cea mai profundă provocare cu care se confruntă investitorii în prezent. În grupul G20 al economiilor dezvoltate, cel mai mare raport datorie - PIB aparţine Japoniei, cu 235%, urmată de Singapore (173%), Italia (135%) şi Statele Unite (124%). În Europa, ţara cu cel mai mare raport datorie/PIB este Grecia (154%), urmată de Italia (135%) şi Franţa (113%).

Conform comunicatului, zona euro se situează la 87%. Germania se situează la 63%. Dintre ţările est-europene din UE, Ungaria se situează la 73%, Slovenia la 67%, Slovacia la 59% şi Croaţia la 58%. Polonia se situează la un nivel similar cu România, cu 55%, dar cu un deficit bugetar mai mic. În comparaţie cu acestea, datoria României nu se află la un nivel foarte ridicat, problema noastra principala fiind însă deficitul bugetar, cel mai mare din UE şi ratingul de ţară.

Standard & Poor's şi Fitch au acordat României ratinguri de credit BBB-, cu perspectivă negativă. Ratingul de credit acordat de Moody's a fost stabilit ultima dată la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Acest lucru înseamnă că România se află la un singur nivel fragil deasupra categoriei „junk”, în care investiţiile nu sunt recomandate. Toate cele trei agenţii au recomandat reducerea deficitului bugetar şi au avertizat asupra provocărilor legate de implementare, fără măsuri fiscale decisive şi credibile.

La nivel global, investitorii sunt într-un proces de căutare a calităţii în toate clasele de active, căutând active cu fundamentele solide şi expunere redusă la efectul de levier. Acesta este un alt motiv pentru care menţinerea ratingului de credit al ţării şi evitarea căderii în categoria „junk” devine foarte importantă. În acest caz ipotetic al pierderii ratingului investiţional, noul guvern ar putea avea dificultăţi în găsirea creditorilor dispuşi să cumpere datoria sa, plătind eventual dobânzi mult mai mari decât în prezent, ceea ce ar exercita presiuni suplimentare asupra bugetului, deoarece s-ar cheltui mai mulţi bani pentru serviciul datoriei şi refinanţare.

De aceea, dincolo de evitarea posibilei pierderi a finanţării UE, viitorul guvern al României ar trebui să abordeze provocările legate de deficit şi datorie prin reforme guvernamentale şi fiscale, un plan credibil şi o strategie de implementare realistă. Declaraţiile politice privind reducerea cheltuielilor inutile nu vor fi suficiente, deoarece pieţele au învăţat să fie sceptice faţă de astfel de promisiuni, mai ales având în vedere istoricul care arată incapacitatea guvernelor recente de a realiza reforme de reducere a costurilor.