Eugen Rădulescu (BNR): „Reducerea taxelor la carburanţi ar însemna o «joacă cu focul» în raport cu deficitul bugetar”

Deficitul bugetar rămâne „cea mai severă constrângere” a economiei româneşti, iar orice abatere de la programul de consolidare fiscală asumat de autorităţi ar putea avea consecinţe grave asupra costurilor de finanţare şi a stabilităţii macroeconomice, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, într-un nou articol publicat pe blogul Opinii BNR.

Eugen Rădulescu susţine că România a ajuns de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinaintea aderării la Uniunea Europeană, la aproximativ 60% din PIB în prezent, în timp ce deficitul bugetar a urcat în 2024 la 9,3% din PIB, nivel pe care îl descrie drept „neverosimil” pentru un an fără crize majore sau evenimente excepţionale, potrivit articolului publicat pe blogul Opinii BNR.

În analiza sa, Eugen Rădulescu arată că, după instalarea guvernului Bolojan, a fost lansat un program pe şapte ani pentru readucerea deficitului bugetar în limita de 3% din PIB prevăzută de Tratatul de la Maastricht, însă avertizează că atingerea acestui obiectiv va fi dificilă în contextul unor presiuni bugetare simultane şi de durată, potrivit sursei citate.

Printre aceste presiuni, Eugen Rădulescu enumeră creşterea accelerată a plăţilor cu dobânzile aferente datoriei publice, care ar urma să depăşească în acest an 60 de miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB, majorarea cheltuielilor militare de la sub 2% din PIB în anii anteriori către 5% din PIB în următorii ani, precum şi presiunile demografice generate de ieşirea la pensie a generaţiilor numeroase, cunoscute drept „decreţei”, ceea ce va restrânge baza de contribuabili şi va creşte numărul pensionarilor, potrivit articolului.

„Nu avem decât o singură soluţie: să ţinem cu dinţii de programul de diminuare a deficitului asumat de guvern şi aprobat de parlament”, scrie Eugen Rădulescu, care afirmă că România a acumulat, începând din 2017, deficite bugetare ce reflectă „iresponsabilitatea guvernanţilor” şi că a venit momentul „notei de plată” pentru ceea ce numeşte „bunăstare pe datorie”, potrivit articolului publicat pe blogul Opinii BNR.

În continuare, Eugen Rădulescu explică de ce nivelul ridicat al deficitului trebuie evaluat nu doar ca pondere în PIB, ci şi prin raportare la veniturile bugetare şi la costul cu care statul se poate împrumuta pentru a acoperi dezechilibrul fiscal. În acest sens, Eugen Rădulescu afirmă că România plăteşte dobânzi mai mari decât Franţa, deşi datoria publică a acesteia din urmă depăşeşte 120% din PIB, ceea ce reflectă inclusiv problema de credibilitate a politicilor economice româneşti, potrivit sursei citate.

Eugen Rădulescu apreciază că această lipsă de credibilitate ţine şi de faptul că autorităţile au ratat în mod repetat obiectivele asumate în materie de restructurare şi disciplină fiscală. În acest context, Eugen Rădulescu aminteşte Legea responsabilităţii fiscal-bugetare din 2010, care stabileşte reguli pentru evitarea derapajelor fiscale şi instituie rolul Consiliului Fiscal ca autoritate independentă de supraveghere, dar susţine că, dincolo de existenţa formală a cadrului legal şi de activitatea profesională a Consiliului Fiscal, regulile sunt frecvent ignorate în practică, potrivit articolului.

Eugen Rădulescu critică în mod direct deciziile de majorare a cheltuielilor bugetare fără identificarea surselor de finanţare, dând ca exemplu creşteri de pensii operate fără o analiză de impact şi fără acoperire clară în venituri, dar şi folosirea fondului de rezervă bugetară în afara unor situaţii cu adevărat excepţionale, potrivit sursei citate.

Ca exemplu recent, Eugen Rădulescu aminteşte că în 2023 guvernul şi-a asumat reducerea deficitului de la peste 7% din PIB la 5% în anul următor, însă rezultatul a fost un deficit de peste 9% din PIB, evoluţie pe care o leagă inclusiv de cheltuieli realizate prin fondul de rezervă, folosit, în opinia sa, dincolo de scopul său iniţial.

În analiza publicată pe blogul Opinii BNR, Eugen Rădulescu avertizează că pieţele financiare reacţionează mult mai dur decât discursul politic la derapajele fiscale şi „adaugă tot mai multe puncte de bază la riscul de ţară” atunci când percep lipsă de disciplină bugetară. Din acest motiv, Eugen Rădulescu susţine că România a ajuns să plătească unele dintre cele mai ridicate dobânzi dintre statele europene cu rating recomandat investiţiilor, potrivit sursei citate.

Totodată, Eugen Rădulescu apreciază că primele luni de aplicare a actualului program de consolidare fiscală au oferit semnale încurajatoare. Eugen Rădulescu notează că deficitul bugetar de la finalul anului 2025, de 7,7% din PIB pe baza plăţilor efective, a fost sub nivelul asumat de 8,4% din PIB, iar începutul anului 2026 a adus o evoluţie mai bună decât în perioada similară a anului anterior, inclusiv prin înregistrarea unui mic excedent în prima lună a anului, potrivit articolului.

În acelaşi timp, Eugen Rădulescu critică reacţiile din spaţiul public la efectele ajustării fiscale şi susţine că o parte a dezbaterii publice ignoră riscul major reprezentat de deficitul bugetar, concentrându-se exclusiv pe încetinirea consumului sau pe costurile sociale ale măsurilor de corecţie. Eugen Rădulescu consideră că amânarea măsurilor dificile doar pentru a evita costuri politice pe termen scurt ar putea agrava problemele economice pe termen lung, potrivit sursei citate.

Eugen Rădulescu avertizează că o eventuală depăşire din nou a ţintei de deficit ar putea duce, în cel mai rău scenariu, la închiderea pieţelor de finanţare pentru România, cu efecte pe care le descrie drept „devastatoare şi de lungă durată”, potrivit articolului publicat pe blogul Opinii BNR.

Un capitol distinct al analizei este dedicat preţului carburanţilor, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al scumpirii hidrocarburilor. Eugen Rădulescu arată că războiul din Iran a împins în sus preţul petrolului şi al gazului lichefiat şi avertizează că o eventuală prelungire a conflictului ar putea accentua presiunile inflaţioniste, ar putea afecta agricultura, transporturile şi costurile de producţie şi ar putea încetini creşterea economică, potrivit sursei citate.

În acest context, Eugen Rădulescu notează că mai multe state au intervenit deja prin reduceri temporare de taxe, subvenţii sau ajutoare ţintite pentru a limita impactul scumpirii carburanţilor, însă susţine că România are un spaţiu de manevră mult mai redus din cauza dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori, potrivit articolului.

„Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ţinem cu dinţii de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opţiune este singura raţională”, scrie Eugen Rădulescu în articolul publicat pe blogul Opinii BNR.

Eugen Rădulescu subliniază că peste jumătate din preţul carburanţilor reprezintă taxe, dar arată că o reducere a acestora ar afecta direct veniturile bugetare într-un an în care România trebuie să coboare cu deficitul spre 6,2% din PIB. În opinia lui Eugen Rădulescu, dacă presiunile asupra preţurilor la energie vor continua, guvernul ar trebui să ia în calcul mai degrabă măsuri ţintite pentru sectoarele cele mai afectate, precum agricultura şi transporturile, decât măsuri generale care ar reduce veniturile statului, potrivit sursei citate.

În final, Eugen Rădulescu avertizează că orice întârziere sau relaxare a consolidării fiscale ar însemna o datorie publică mai mare, dobânzi mai ridicate şi costuri suplimentare pentru întreaga economie. Eugen Rădulescu adaugă că România va plăti în acest an peste 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile aferente datoriei publice, iar ignorarea acestui cost ar face ca resursele bugetare să fie tot mai mult absorbite de serviciul datoriei, potrivit articolului publicat pe blogul Opinii BNR.