Europa a înregistrat „progrese semnificative” în reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici în ultimul deceniu (2014-2024), conform unui raport publicat vineri de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS), informează EFE, de la care relatăm cele ce urmează.
Documentul arată că măsurile de reglementare, alături de implicarea industriei şi a cetăţenilor, au generat rezultate cuantificabile în scăderea emisiilor antropogene, confirmate prin reanalizele CAMS care combină modele atmosferice cu observaţii reale.
Raportul evidenţiază îmbunătăţiri clare în evoluţia concentraţiilor superficiale ale poluanţilor reglementaţi în majoritatea regiunilor europene, deşi persistă zone în care sunt necesare măsuri suplimentare.
Agenţia Europeană de Mediu subliniază, în analiza „Europe's Environment 2025”, că toţi poluanţii cu emisii reglementate au înregistrat tendinţe de scădere încă din 2005, cele mai ample reduceri fiind la dioxidul de sulf (-85%), oxizii de azot (-53%), COVNM (-35%), particulele PM2,5 (-38%) şi amoniu (-17%).
Totuşi, pulberile fine PM2,5 rămân printre cei mai nocivi poluanţi, având capacitatea de a pătrunde adânc în plămâni şi în fluxul sanguin. Principalele surse umane identificate sunt arderea combustibililor fosili în trafic şi în sectorul energetic, la care se adaugă contribuţii naturale precum incendiile forestiere şi transportul de praf. În cazul dioxidului de azot, raportul subliniază impactul său respirator şi rolul său în formarea ozonului troposferic şi a smogului.
În timp ce strategiile europene de control al emisiilor au redus concentraţiile majorităţii poluanţilor, ozonul de suprafaţă rămâne cel mai problematic. Raportul avertizează că măsurile de diminuare a acestuia sunt complexe şi necesită acţiune coordonată de la nivel local până la nivel internaţional.



















































Opinia Cititorului