Europa vrea să fie independentă în domeniul AI pentru a nu deveni o "colonie" tehnologică

Preşedintele francez Emmanuel Macron a organizat, în luna iunie, o cină exclusivistă la Palatul Elysee, cu un invitat special: Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, în onoarea unui acord pe care compania sa tocmai îl încheiase cu Mistral, startup-ul francez de inteligenţă artificială, pentru a dezvolta cele mai mari centre de date din Franţa, transmite Bloomberg.

În mijlocul festivităţilor, Huang a lansat un scurt avertisment despre inteligenţa artificială. "Problema în Europa şi în Franţa este: sunteţi prea lenţi", i-a tachinat Huang pe participanţi, potrivit lui Eleonore Crespo, o antreprenoare în domeniul inteligenţei artificiale prezentă la cină. "E ca vinul vostru. Aştepţi să se învechească, ca să fie perfect", le-a spus Huang, conform sursei.

Mulţi lideri europeni se străduiesc acum să-i demonstreze lui Huang că greşeşte. Continentul, cunoscut mai mult ca un reglementator tehnologic decât ca un inovator, se mişcă cu o urgenţă reînnoită pentru a-şi revendica partea din boom-ul global al inteligenţei artificiale. Giganţii tehnologici europeni, SAP SE şi ASML Holding NV, au alocat în ultimele săptămâni miliarde de euro startup-urilor şi serviciilor de inteligenţă artificială autohtone, adaptate blocului comunitar. Şefii de stat, de la Macron la prim-ministrul britanic Keir Starmer, au făcut promisiuni ambiţioase de a investi în centre de date masive pe care le consideră esenţiale pentru securitatea şi creşterea naţională.

Cu toate acestea, există îndoieli semnificative dacă economiile lente ale continentului pot sau ar trebui să concureze în costisitoarea bătălie globală pentru dezvoltarea cipurilor de calcul avansate sau a modelelor lingvistice de ultimă generaţie care stau la baza software-ului IA.

"În acest moment, Europa este atât de dependentă încât nu avem prea multă putere de negociere", a declarat Alexandra Geese, o europarlamentară germană, care pledează pentru renunţarea la cât mai multă tehnologie americană posibil. "Devii o colonie", a spus Geese.

Antreprenoarea Eleonore Crespo este exemplu pentru sectorul emergent al inteligenţei artificiale din Europa şi pentru limitele sale. Startup-ul ei, Pigment, oferă instrumente de inteligenţă artificială pentru planificare financiară care rivalizează cu un produs american emblematic: Microsoft Excel. În timpul cinelor şi călătoriilor în străinătate, Macron a promovat Pigment ca un viitor lider tehnologic, atrăgând "un nou val de clienţi", a spus ea, inclusiv mari companii franceze şi britanice care sunt pe cale să semneze contracte. Dar pentru a concura cu produsele americane, Crespo se bazează pe tehnologia americană - şi anume modele de la OpenAI, care are Microsoft drept cel mai mare susţinător.

"Nu poţi aştepta 10 ani pentru ca o tehnologie să fie dezvoltată în Europa pentru a spune: acum suntem suverani", a spus Eleonore Crespo.

Companiile europene se întrec din ce în ce mai mult pentru a demonstra că jucătorii locali pot umple golurile. Nebius, un furnizor de cloud AI cu sediul în Amsterdam, a semnat un contract cu Microsoft Corp. în valoare de până la 19 miliarde de dolari. Black Forest Labs, un startup german care produce instrumente de generare a imaginilor AI, a încheiat un parteneriat cu xAI şi Meta Platforms Inc. Iar Mistral a strâns recent fonduri de la ASML şi alţi investitori la o evaluare de 11,7 miliarde de euro, consolidându-l ca principal producător de modele AI din Europa.

Presiunea pentru alternative locale a căpătat amploare din cauza îngrijorărilor legate de Trump. În aprilie, după ce Casa Albă a anunţat primul val de tarife globale, retorica din Europa s-a intensificat. UE şi-a lansat planul de a deveni un "lider global" în domeniul inteligenţei artificiale, care include subvenţii pentru cipuri şi centre de date mari, sau "gigafabrici". Clara Chappaz, pe atunci ministrul digital al Franţei, a ţinut un discurs despre cloud computing, îndemnându-i pe europeni să "lucreze ca o haită" într-o "lume a prădătorilor".

Există o neîncredere tot mai mare în Europa, nu doar în ceea ce priveşte tarifele, ci şi în ceea ce priveşte confidenţialitatea şi securitatea serviciilor americane. O lege adoptată în primul mandat al lui Trump, Cloud Act, permite forţelor de ordine din SUA să solicite date din străinătate. În iunie, un director de la Microsoft, Anton Carniaux, a făcut furori când a declarat în cadrul unei anchete a Senatului francez că "nu poate garanta" că informaţiile despre cetăţenii francezi vor fi protejate dacă guvernul SUA ar cere acest lucru.

O mişcare politică emergentă, "Eurostack", susţine că entităţile europene ar trebui să fie obligate prin lege să achiziţioneze servicii tehnologice autohtone. Alexandra Geese, o susţinătoare a Eurostack, consideră că a te baza pe alternative mai puţin avansate la ChatGPT sau Microsoft Azure merită independenţa tehnologică. "Vom ajunge acolo. Nu este vorba că suntem proşti. Este vorba doar de investiţii mai mici", a spus Geese.

În ciuda tuturor activităţilor, investiţiile publice şi private ale Europei sunt depăşite de cele ale SUA. Cele mai mari firme de tehnologie din SUA urmează să cheltuiască 344 de miliarde de dolari în acest an, în mare parte pe centre de date pentru inteligenţă artificială. Planul de investiţii pe termen lung al UE în inteligenţă artificială prevede cheltuieli totale cu aproximativ 100 de miliarde de dolari mai puţin decât această sumă.

Limitele Europei în domeniul inteligenţei artificiale pot fi observate în Franţa. Scaleway, un furnizor de cloud al miliardarului Xavier Niel, a investit trei miliarde de euro, majoritatea în centre de date cu inteligenţă artificială, şi a obţinut peste cinci mii de cipuri avansate, potrivit lui Aude Durand, director executiv adjunct la Iliad Group - o sumă considerabilă, dar mult mai mică decât rivalii americani. Durand a spus că geografia politică a Europei face, de asemenea, dificilă extinderea. "De fiecare dată când deschizi o piaţă nouă, există noi reglementări, există noi constrângeri. Nu este la fel de uşor ca în SUA", a spus Aude Durand.

Nici măcar cea mai importantă companie de software din Europa, SAP, nu poate ţine pasul cu frenezia investiţiilor din SUA. Firma, a cărei capitalizare de piaţă este de aproximativ o zecime din cea a Microsoft şi Google, a declarat că va aloca 20 de miliarde de euro pentru servicii suverane pe termen lung, o creştere de zece ori faţă de cifra promisă cu un an înainte. Însă această sumă este mai mică decât cheltuiesc unele firme de tehnologie din SUA într-un trimestru.