Expert Forum: Solicitare pentru iniţierea unei reforme reale a finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale în România

Vă solicităm iniţierea unor măsuri reale pentru reforma finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în România, care să conducă la creşterea transparenţei, integrităţii şi să redea încrederea publicului în proces, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Anul 2024 a afectat serios această încredere, prin finanţări ilegale, decizii politizate, lipsă de acţiune instituţională sau investigaţii întârziate şi un cadru legislativ învechit şi insuficient. Mai mult, abuzul de resurse prin cheltuirea netransparentă a fondurilor publice de către partidele politice a şubrezit şi politizat şi mai mult piaţa media, creând efecte profund negative asupra informaţiilor care ajung pe agenda publică. Toate aceste comportamente trebuie să înceteze.

În ultimii ani, subvenţiile au devenit principala sursă de finanţare a partidelor politice. Începând cu 2016, alocările anuale au crescut constant, ajungând în 2024 la venituri de 382 de milioane de lei şi cheltuieli de 423 milioane de lei. Anul acesta, bugetul a fost scăzut la 284 milioane de lei, o valoare care rămâne semnificativă pentru un an în care nu se organizează alegeri. Peste jumătate din aceste fonduri sunt cheltuite pentru linia bugetară presă şi propagandă; doar în 2024 au fost cheltuite peste 200 milioane de lei pentru promovare, la care se adaugă sute de milioane pentru campaniile electorale, decontate tot din bani publici.

Fiecare guvern nou format sau preşedinte de partid pus în faţa întrebărilor legate de reducerea subvenţiilor a promis anumite măsuri. Cu toate acestea, alocările pentru subvenţii au continuat să crească, să fie cheltuite în mare parte pentru cumpărarea netransparentă a presei, iar partidele au refuzat să facă publice contractele contrar legii privind accesul la informaţii de interes public, afectând în mod grav independenţa editorială şi dreptul la informare al publicului. Unii premieri au promis că vor micşora aceste alocări, doar pentru ca la rectificările bugetare să aloce şi mai mulţi bani, în mod nejustificat. Sistemul de alocare a fondurilor publice este netransparent, afectează egalitatea competitorilor electorali şi este contrar interesul public. Considerăm că o simplă rectificare bugetară nu va rezolva nici pe departe problema, dacă acest sistem va continua să se perpetueze.

Potrivit sursei, partidele politice au devenit majoritar dependente de stat, ceea ce e contrar principiilor de înfiinţare a acestora. Pentru a porni cu adevărat reforma, putem să ne uităm la deciziile Curţii Constituţionale Federale din Germania, care a concluzionat că atunci când statul acordă resurse financiare este obligat să respecte principiul constituţional al independenţei faţă de stat a partidelor, care interzice "influenţarea procesului de luare a deciziilor în cadrul partidelor şi, prin urmare, a procesului de luare a deciziilor politice în ansamblu". În plus, "partidele trebuie să rămână dependente nu numai politic, ci şi economic şi organizatoric de aprobarea şi sprijinul cetăţenilor" şi "statul nu poate acorda partidelor mai mult decât au nevoie pentru a-şi îndeplini sarcinile în conformitate cu principiul utilizării economice a fondurilor publice".

Astfel, vă transmitem o listă de propuneri şi vă solicităm o întâlnire pentru a discuta propunerile de reformă:

-Reducerea bugetelor anuale pentru subvenţiile acordate partidelor politice. Valoarea subvenţiilor este mult prea ridicată, chiar şi pentru anii electorali, iar aceste fonduri nu fac decât să crească şi mai mult monopolul asupra vieţii politice pentru un număr mic de partide. Scopul subvenţiilor nu este de a crea o dependenţă totală a partidelor faţă de stat, ci de a le susţine pentru a se dezvolta şi crea o relaţie cu electoratul, pentru a-l reprezenta mai eficient.

-Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual şi reglementarea unor criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea 334/2006 stabileşte că alocările pentru subvenţii în bugetul anual trebuie să fie cuprinse între echivalentul a 0,01% şi 0,04% din PIB, un interval foarte larg, care poate conduce la aprobarea unui buget foarte generos. Menţionăm că până în acest moment partidele nu au ajuns nici pe aproape la valoarea maximă anuală care ar putea fi alocată, care este mult mai mare. Recomandăm folosirea veniturilor bugetare (şi nu PIB) ca referinţă pentru stabilirea pragurilor minim şi maxim, şi scăderea ambelor praguri. De altfel, aceasta a fost prevederea legală până în anul 2017, iar schimbarea referinţei a dus, printre altele, la actuala explozie a valorii subvenţiei.

-Motivarea reală a modului prin care se construiesc bugetele anuale. Pe lângă menţiunea de la punctul anterior, legea nu impune criterii pe baza cărora se stabilesc sumele totale alocate care se regăsesc în bugetul AEP. Motivarea detaliată a modului în care s-a ajuns la alocările respective lipseşte în bugetele anterioare. Experienţa arată că depinde de propunerea AEP şi de interesul partidelor politice - regula nescrisă a fost să nu se aloce mai puţini bani decât în anul anterior, ceea ce este un mecanism păgubos şi arbitrar.

-Sporirea transparenţei cu privire la modul în care sunt cheltuite subvenţiile (în special pentru presă şi propagandă), inclusiv prin raportarea regulată a beneficiarilor fondurilor şi marcarea materialelor de propagandă în afara perioadelor electorale. Sunt necesare prevederi clare prin care partidele politice sunt obligate să publice periodic informaţii despre contractele din bani publici, similar cu instituţiile publice şi ceilalţi beneficiari de fonduri publice. Partidele ar trebui să publice periodic informaţii detaliate cu privire la relaţiile comerciale cu instituţiile de presă, răspunzând astfel unei îngrijorări crescânde a societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale

-Legea ar putea impune şi o limită procentuală din total cu privire la cât pot cheltui partidele pentru presă şi propagandă - de exemplu nu ar trebui să cheltuie mai mult de 30-40%. Din 2021, partidele au cheltuit 590 de milioane de lei pentru linia bugetară presă şi propagandă, aproape 55% din bani, fără transparenţă. Rapoartele publicate de Consiliul Europei, Comisia Europeană şi Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE au arătat că aceste valori ridicate distorsionează viaţa politică şi afectează independenţa presei, având în vedere că o parte semnificativă a acestor fonduri sunt cheltuite pentru presă şi propagandă.

-Revizuirea mecanismului de distribuire a subvenţiilor între partidele parlamentare şi alţi competitori politici. Pragul pentru obţinerea de subvenţii la nivel local ar trebui scăzut pentru a ţine cont şi de voturile obţinute la alegerea primarilor şi/sau consilierilor locali. Ponderea din subvenţie acordată pentru rezultatele obţinute la alegerile locale ar trebui crescută.

-Eliminarea privilegiului acordat partidelor politice de a nu returna către bugetul de stat sumele necheltuite la finalul anului. În ansamblul entităţilor care beneficiază de subvenţii din bugetul public, partidele politice sunt o anomalie. Sunt singurele entităţi care nu sunt obligate să returneze la finalul anului sumele necheltuite. Acest lucru le permite să acumuleze sume mari de bani, cu care pot „inunda” anul electoral, ducând la afectarea competiţiei corecte. Această practică nu obligă partidele la o gestionare judicioasă a bugetelor.

Conform comunicatului, subvenţiile nu reprezintă singura problemă. Campaniile electorale din 2024 şi 2025 ne-au arătat cât de vulnerabil este sistemul românesc la abuzuri şi interferenţe care pot afecta semnificativ integritatea procesului. Considerăm că este necesară o reformă structurală, care să crească transparenţa finanţării şi cheltuielilor, să consolideze capacitatea şi colaborarea instituţională de a verifica legalitatea sursei banilor din politică (mai ales că AEP a rambursat peste un miliard de lei anul trecut competitorilor electorali) şi de a adapta legislaţia românească la realitate. Vă transmitem o serie de propuneri de la care putem începe această reformă:

-Întărirea independenţei şi capacităţii Autorităţii Electorale Permanente de a controla şi raporta către public situaţia finanţării partidelor politice. Vă solicităm să încheiaţi situaţia de interimat la conducerea AEP, prin numirea unei noi conduceri executive, care să includă persoane competente, integre şi neutre politic. Este necesară asigurarea independenţei departamentului de control al finanţării partidelor politice şi introducerea unor prevederi care obligă AEP să raporteze pro-activ şi integral către public a informaţiilor colectate de la partidele politice şi rezultate din activităţile de control.

-Consolidarea capacităţii şi a mecanismelor de colaborare instituţională pentru a verifica legalitatea sursei veniturilor din campaniile electorale sau care sunt încasate de către partide, sub diverse forme.

-Regândirea şi extinderea mijloacelor de promovare din timpul campaniei şi ridicarea interdicţiilor legate de publicitatea stradală.

-Publicarea obligatorie a raportărilor veniturilor şi cheltuielilor competitorilor electorali de către AEP în mod regulat, în timpul campaniei.

-Partidele trebuie să publice rapoartele de venituri şi cheltuieli anuale şi pentru campaniile electorale într-un format în care finanţatorii să fie prezentaţi transparent.

-Publicarea imediată a identităţii donatorilor peste o anumită valoare, care să garanteze şi dreptul la viaţă privată, în timpul campaniei electorale.

-Impunerea unor limite maxime anuale pentru donaţii şi împrumuturi pentru o persoană fizică şi/sau juridică.

-Reducerea limitelor maxime pentru venituri şi cheltuieli în campania electorală pentru prezidenţiale.

-Sancţiuni disuasive şi proporţionale pentru competitorii electorali sau partidele politice care încalcă legea.

-Având în vedere că în luna octombrie va intra în vigoare Regulamentul nr. 900/2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică, Guvernul trebuie să organizeze discuţii serioase cu privire la implementarea acestuia în România. Menţionăm că EFOR a propus deja un astfel de angajament în Planul de Acţiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (OGP) 2025-2027.

-După experimentul parţial eşuat cu OUG 1/2025, prin care s-a reglementat publicitatea politică şi care a încărcat semnificativ activitatea BEC, considerăm că statul român ar trebui să deschidă o discuţie serioasă despre implementarea Digital Services Act şi impactul asupra libertăţii de expresie.

Vă reamintim că un proiect de lege care vizează reforma finanţării partidelor politice (PL-x nr. 516/2023) este blocat la Camera Deputaţilor din luna septembrie 2023, prin refuzul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi de a îl pune în dezbatere. Vă solicităm să reluaţi dezbaterea acestui proiect, inclusiv prin organizarea unor întâlniri cu publicul.