Experţii estimează noi recorduri pentru aur; ce indică evoluţia pentru sistemul financiar global?

Preţul aurului a crescut vertiginos în ultimii doi ani şi jumătate, cu un avans de 34% în ultimele douăsprezece luni, perioadă în care a atins noi recorduri istorice, cel mai recent fiind cel din aprilie 2025, de 3.500 de dolari pe uncie, în condiţiile în care băncile centrale şi investitorii caută siguranţă pe fondul incertitudinii economice şi al slăbirii dolarului american.

Raliul - care a transformat aurul într-unul dintre cele mai performante active din ultimii ani - a fost susţinut de persistenţa conflictelor geopolitice, de efectele încă vizibile ale stimulentelor monetare din perioada pandemiei şi, mai recent, de tensiunile comerciale şi aşteptările tot mai ridicate privind reducerile de dobândă ale Rezervei Federale, potrivit presei internaţionale.

• Marile bănci de investiţii îşi majorează prognozele pentru preţul metalului galben

Experţii se aşteaptă ca aurul să se menţină aproape de maximele actuale pe termen scurt şi să îşi continue tendinţa ascendentă pe termen lung.

Banca elveţiană de investiţii UBS şi-a majorat săptămâna trecută prognoza pentru preţul aurului cu 100 de dolari pe uncie, până la 3.600 de dolari în primul trimestru al anului viitor, ceea ce ar însemna că metalul preţios va atinge noi recorduri istorice în mai puţin de şase luni, în condiţiile în care metalul galben se tranzacţionează de câteva luni într-o consolidare în jurul nivelului de 3.300 de dolari pe uncie, scrie FxStreet într-un articol publicat în a doua parte a săptămânii.

UBS şi-a ridicat prognoza pentru metalul preţios şi pentru cel de-al doilea trimestru din 2026 cu 200 de dolari, la 3.700 de dolari, adăugând o ţintă similară pentru cel de-al treilea trimestru al anului viitor. ”Chiar dacă unele tensiuni comerciale s-au redus, considerăm că riscurile macroeconomice din Statele Unite, incertitudinile legate de independenţa Rezervei Federale, preocupările privind sustenabilitatea fiscală şi tensiunile geopolitice alimentează tendinţele de dedolarizare şi determină băncile centrale să cumpere mai mult aur. În opinia noastră, aceşti factori vor împinge preţul aurului la niveluri şi mai ridicate”, au justificat analiştii UBS creşterea prognozei, scrie FxStreet.

Echipa băncii anticipează un context stagflaţionist, marcat de creştere economică sub potenţial şi inflaţie persistentă. Deşi presiunile inflaţioniste rămân ridicate, analiştii se aşteaptă ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor, ceea ce ar conduce la scăderea ratelor reale şi ar spori atractivitatea aurului ca investiţie. UBS estimează, de asemenea, că achiziţiile de aur ale băncilor centrale vor continua să sprijine piaţa. ”Ne aşteptăm ca băncile centrale să menţină un ritm ridicat al achiziţiilor, chiar dacă uşor sub nivelul aproape record din anul trecut”, au spus ei, conform FxStreet.

Goldman Sachs şi-a menţinut prognoza într-un raport din iulie, potrivit căreia cererea structurală puternică din partea băncilor centrale va împinge preţul aurului la 3.700 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului 2025 şi la 4.000 de dolari pe uncie până la jumătatea lui 2026, scrie publicaţia Think China.

Citibank a renunţat la perspectiva sa pesimistă şi a estimat că aurul va ajunge la 3.500 de dolari pe uncie în următoarele trei luni. Analiştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul tarifelor asupra economiei globale, subliniind în acelaşi timp că slăbirea dolarului reprezintă un factor suplimentar care sprijină perspectivele favorabile pentru aur. ”Ne aşteptăm ca, în a doua parte a lui 2025, creşterea economică a SUA şi presiunile inflaţioniste generate de tarife să rămână ridicate. Combinate cu deprecierea dolarului, aceste elemente vor susţine o dinamică pozitivă a aurului, împingându-l către noi maxime istorice”, au declarat analiştii, citaţi de FxStreet.

Dolarul a avut cel mai slab început de an din 1973 încoace, astfel încât se poate spune că nu atât aurul se apreciază, cât mai degrabă dolarul se depreciază, iar evoluţia aurului reflectă în mare măsură pierderea de valoare a monedei americane, mai notează sursa menţionată.

• Johnson-Calari: ”Preţul aurului va continua, probabil, să fie susţinut de îngrijorările geopolitice legate de dolarul american şi de politicile administraţiei Trump”

Tensiunile din Statele Unite, atât cele externe cât şi cele interne, au fost transferate de-a lungul timpului asupra pieţei aurului, lucru reflectat în creşterea fără precedent a cotaţiei metalului galben după ce dolarul a fost decuplat de aur, a scris Jennifer Johnson-Calari, expertă în managementul rezervelor valutare şi fondatoarea firmei de consultanţă JJC Advisory, într-un articol publicat săptămâna trecută pe site-ul Consiliului Mondial al Aurului, intitulat ”Sistemul Monetar Internaţional şi Canarul din Mina de Aur”.

”Dolarul american a fost, probabil, prima monedă globală desprinsă de legătura cu un metal preţios şi susţinută exclusiv prin încrederea în statul emitent. Această încredere a fost testată pentru prima dată în 1971, când preşedintele Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului în aur, într-un context în care cererile externe depăşeau rezervele interne de aur. Între 1971 şi 1973, preţul aurului a crescut de la 40 dolari/uncie la 108 dolari/uncie, pe măsură ce piaţa se ajusta la condiţiile reale de cerere şi ofertă. Ulterior, dolarul american şi-a recâştigat, iar până astăzi şi-a păstrat, încrederea globală, sprijinit pe «credibilitatea şi solvabilitatea» deplină a Statelor Unite, în pofida provocărilor şi a corecţiilor periodice”, a scris Johnson-Calari, care a creat şi condus programul ”The Reserve Advisory & Management Partnership” al Băncii Mondiale.

Creşterea preţului aurului din 2022 încoace poate semnala o schimbare în actualul sistem monetar internaţional şi începutul unei tranziţii treptate, de la un sistem centrat pe Statele la unul mai multipolar, este de părere Jennifer Johnson-Calari.

”Recentele creşteri de preţ au coincis cu invazia Rusiei în Ucraina şi cu blocarea unei părţi semnificative din accesul Moscovei la rezervele sale valutare în dolari şi euro, precum şi la sistemul financiar condus de Occident, inclusiv la sistemul global de plăţi SWIF. Ulterior, noua administraţie Trump a renunţat la sprijinul tradiţional al guvernului american pentru un sistem global de comerţ liber, pentru multilateralism şi pentru un dolar puternic, ceea ce a slăbit moneda SUA şi a alimentat cererea de aur. În plus, administraţia Trump s-a arătat ezitantă în privinţa rolului tradiţional al Statelor Unite de «garant al păcii». Aceste măsuri au impulsionat atât achiziţiile de aur ale băncilor centrale, ca mijloc de diversificare a rezervelor valutare, cât şi interesul investitorilor privaţi, ca protecţie împotriva riscului de tarife şi, posibil, al stagflaţiei”, a scris experta.

În opinia sa, preţul aurului va continua, probabil, să fie susţinut de îngrijorările geopolitice legate de dolarul american şi de politicile administraţiei Trump. ”În cadrul politicii «America First», administraţia s-a retras din angajamentele asumate prin diverse tratate internaţionale, tratate la a căror elaborare SUA au contribuit în mare măsură după al Doilea Război Mondial. Chiar dacă unele dintre declaraţiile mai extreme au fost ulterior nuanţate, lipsa de predictibilitate a politicilor a dus oricum la erodarea încrederii”, a spus ea.

Pe de altă parte, nu există niciun rival sau concurent credibil, capabil să ofere lumii o monedă cu suficientă profunzime şi cu pieţe de calitate, necesare pentru a înlocui dolarul american. ”Creşterea recentă a preţului aurului semnalează probabil începutul unei tranziţii de la un sistem hegemonic la unul mai multipolar, dar o tranziţie care va avea loc, cel mai probabil, treptat şi în etape”, afirmă Johnson-Calari în articolul menţionat.

• Phoenix Capital Research: ”Ca tip de activ, aurul s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune investiţii din istorie şi chiar dacă unele acţiuni l-au depăşit, în ansamblu acestea au avut o performanţă inferioară”

Aurul a fost una dintre cele mai bune investiţii din ultimii 60 de ani, depăşind chiar şi acţiunile, potrivit unui articol intitulat ”Aurul semnalează o schimbare tectonică în sistemul financiar”, semnat de Graham Summers, strateg-şef de piaţă la firma independentă de analiză în domeniul investiţiilor Phoenix Capital Research, publicat săptămâna trecută de ZeroHedge

Începând cu jumătatea anului 1967, aurul a depăşit S&P 500 şi Dow Jones Industrial Average la diferenţe foarte mari, cotaţia metalului preţios având în această perioadă o creştere de peste 8.300%, în timp ce principalul indice al pieţei acţiunilor din Statele Unite - S&P 500 - s-a apreciat. cu 6.600%. Comparaţia a început cu mijlocul anului 1967 deoarece, până atunci, aurul era legat de monedele globale. Franţa a devenit primul membru al sistemului Bretton Woods care a renunţat complet la etalonul aur, iar Statele Unite au abandonat oficial legătura dintre dolar şi aur în august 1971, se menţionează în articol.

”Odată ce aurul nu a mai fost legat de monede şi a devenit o investiţie cu adevărat liberă, a surclasat acţiunile timp de decenii la rând. De fapt, din 1967 şi până astăzi, singurele perioade în care acţiunile au depăşit aurul au apărut în timpul bulei tehnologice şi a bulei pandemice - cele mai flagrante bule speculative ale pieţei bursiere din ultimii 100 de ani”, spune Summers.

Practic, ca tip de activ, aurul s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune investiţii din istorie şi chiar dacă unele acţiuni l-au depăşit, în ansamblu acestea au avut o performanţă inferioară. Acest lucru se întâmplă deoarece, cu toate că aurul nu plăteşte dividende şi nu generează fluxuri de numerar, îşi păstrează puterea de cumpărare. ”Iar dacă există un lucru pe care Rezerva Federală l-a realizat de când a preluat controlul asupra dolarului american în 1913, acela este devalorizarea monedei”, a scrie strategul Phoenix Capital Research.

În opinia lui Summers, dacă Rezerva Federală nu va deveni ”disciplinată” în privinţa dolarului american şi nu va opri devalorizarea monedei, aurul va continua să performeze bine pe termen foarte lung.

”Este vorba despre perioade de decenii, nu de luni sau ani”, spune starategul, adăugând că există intervale în care aurul nu se mişcă aproape deloc în termeni nominali ani întregi, cum s-a întâmplat între 1980 şi 2004 sau între 2012 şi 2020.

Totuşi, aurul recuperează aceste perioade de stagnare atunci când reîncepe să crească, întrucât de regulă avansează cu sute de procente în doar câţiva ani. ”În timpul pieţei bull din anii "70, aurul a urcat cu aproape 400%, după care a petrecut aproape patru ani într-o fază de stagnare. Apoi a urcat masiv din nou, crescând cu aproximativ 1.400% în doar câţiva ani, ceea ce a dus la câştiguri totale de aproape 2.000% pe întregul ciclu bull (n.r. de creştere). Piaţa bull din anii 2000 a fost considerabil mai redusă, aurul înregistrând o creştere de aproximativ 500%. Cu toate acestea, trebuie menţionat că vorbim despre o perioadă de dezinflaţie, nu de inflaţie. Mai mult decât atât, chiar şi în acest context, aurul a depăşit clar performanţa acţiunilor”, afirmă strategul Phoenix Capital Research.

• Phoenix Capital Research: ”Una este ca aurul să se aprecieze în raport cu dolarul american, dar faptul că a făcut acelaşi lucru faţă de euro, yen şi chiar francul elveţian are o importanţă sistemică”

Aurul marchează în prezent o mişcare puternic aşcendentă, câştigând teren în faţa tuturor monedelor principale, spune Summers, adăugând: ”Acesta este un «semnal» major din partea sistemului financiar. Una este ca aurul să se aprecieze în raport cu dolarul american, dar faptul că a făcut acelaşi lucru faţă de euro, yen şi chiar francul elveţian are o importanţă sistemică”, notează autorul articolului.

În opinia sa, acest lucru înseamnă că aurul ”anticipează” că factorii de decizie nu mai au nicio opţiune viabilă care să nu presupună devalorizarea monedei.

Strategul Phoenix Capital Research punctează că lumea este copleşită de datorii - doar în Statele Unite datoriile corporaţiilor se ridică la peste 14 trilioane de dolari, datoriile gospodăriilor sunt de 20 de trilioane de dolari, în vreme ce datoriile publice se ridică la 37 trilioane de dolari.

Conform firmei de cercetare în domeniul investiţiilor există, în esenţă, trei modalităţi de a face faţă unei datorii excesive:

1.Să o plăteşti sau să generezi suficientă creştere economică pentru a o acoperi;

2.Să intri în incapacitate de plată sau să o restructurezi;

3.Să o erodezi prin inflaţie, adică prin devalorizarea monedei.

”Să fim realişti: varianta #1 nu este posibilă pentru Statele Unite (şi nici pentru restul lumii). Datoria este pur şi simplu prea mare. Asta lasă în joc opţiunea #2, care ar declanşa o criză ce ar face ca anul 2008 să pară o joacă sau opţiunea #3”, spune strategul, adăugând că băncile centrale şi guvernele vor alege varianta #3, adică să şteargă datoria prin inflaţie.

”Acesta este mesajul pe care îl transmite aurul: nu există nicio cale de urmat, din perspectiva politicii macro-economice, care să nu implice mai mult stimul fiscal/tipărire de bani. Uitaţi-vă la Statele Unite, unde administraţia Trump a abandonat orice aparenţă de austeritate prin aşa-numitul Departament pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE). Deficitul bugetar este de 6% din PIB. Ca să înţelegeţi proporţiile, acesta este mai mare decât deficitul înregistrat de SUA în toate marile recesiuni din ultimii 100 de ani, cu excepţia Crizei Financiare din 2008! Şi asta în condiţiile în care economia încă este pe creştere!”, menţionează autorul articolului.

Summers adaugă: ”Ce se va întâmpla atunci când economia va intra, în cele din urmă, în declin... iar deficitul va ajunge la 8%, 10% sau chiar 12% din PIB? Asta ar însemna ca Statele Unite să acumuleze o datorie publică de 40 sau chiar 45 de trilioane de dolari în doar câţiva ani! Ce efect ar avea acest lucru asupra dolarului american?”

În plus, trebuie să avem în vedere că nu doar Statele Unite ci toate marile economii, respectiv China, Japonia, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi altele, au aceleaşi probleme. ”De aceea aurul atinge noi recorduri faţă de fiecare monedă importantă. Acesta este motivul pentru care aurul se află, foarte probabil, la începutul unui nou ciclu ascendent de durată. Şi este motivul pentru care investitorii inteligenţi cumpără aur, anticipând o depreciere şi mai mare a monedelor odată ce factorii de decizie vor porni din nou tiparniţele de bani. Aurul transmite semnalul că are loc o schimbare tectonică în sistemul financiar”, a scris strategul-şef de piaţă al Phoenix Capital Research, în articolul publicat de Zero Hedge.