FLORIN DRAGU, DIRECŢIA STABILITATE FINANCIARĂ DIN BNR:"Doar 1% din firmele subcapitalizate generează 67% din necesarul de recapitalizare de 137 de miliarde de lei"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 14 iulie

"Doar 1% din firmele subcapitalizate generează 67% din necesarul de recapitalizare de 137 de miliarde de lei"

Doar 1% firmele subcapitalizate generează 67% din necesarul de recapitalizare de 137 de miliarde de lei din economia românească, a declarat, ieri, Florin Dragu, şef-serviciu în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), în cadrul conferinţei "Capitalizare pentru performanţă" organizată de Camera de Comerţ şi Indus­trie a României (CCIR) şi Casa de avocatură Piperea şi Asociaţii.

Acesta a afirmat: "În ultimii 28 de ani, numărul de firme din România s-a dublat. Dacă în 1994 porneam de la 296.000 de companii, la finalul anului 2021 circa 746.000 de firme au depus bilanţul la Ministerul Finanţelor. (...) Există vulnerabilităţi, în special provenind din numărul ridicat de companii care au capitaluri negative - acestea reprezentau 30,7% din firmele active, respectiv 229.700 de companii, un număr care s-a menţinut indiferent de faza ciclului economic. (...) Dacă ne uităm la structura pe sectoare de activitate a companiilor putem vedea că avem o migrare de la numărul firmelor care activau în comerţ, circa 67% în 1994, către companii din servicii, acestea devenind dominante la finalul anului 2021 - 45% din firme. Cu toate acestea, dezvoltarea inovativă şi bazată pe cunoaştere, acele domenii care aduc valoare adăugată ridicată, s-a dezvoltat relativ modest: ponderea companiilor care sunt implicate în industrii high-tech s-a menţinut undeva la 7% în toată această perioadă".

Acesta a punctat dezvoltarea sectorului de IT, care iese în evidenţă în ceea ce priveşte companiile din servicii high-tech. Însă în comparaţie cu Europa, România râmâne în partea de jos a clasamentului, ponderea forţei de muncă angajată în zone de high-tech fiind foarte scăzută, pe ultimul loc în Europa.

"Durata medie de viaţă a unei firme este de circa 8 ani de zile. (...) 46.000 de companii au avut o durată de viaţă de 28 de ani", a spus Dragu.

Potrivit acestuia, economia românească este formată din firme tot mai mici şi se observă că sunt rare cazurile în care o companie migrează către dimensiuni mai mari. Dragu a punctat că deobicei se migrează în sens invers şi că mare parte rămân din companii rămân în aceeaşi plajă ca dimensiune pe durata de viaţă.

"Cea mai importantă vulnerabilitate structurală este numărul firmelor subcapitalizate, necesarul de recapitalizare fiind de aproximativ 137 miliarde de lei la final de 2021. Tendinţa de îmbunătăţire care a debutat în ultimii ani s-a menţinut şi în 2021, acest necesar a scăzut cu aproximativ 7%. (...) 1% din firmele subcapitalizate generează 67% din acest necesar de recapitalizare de 137 de miliarde de lei. (...) Procesul de recapitalizare a firmelor care se situează sub pragurile legale ar putea genera efecte pozitive asupra creşterii economice şi disciplinei la plată din economie", a punctat Florin Dragu.

Dragu, BNR: "42,7% din companiile care au depus bilanţul anual pe 2021 la Ministerul Finanţelor au zero salariaţi"

Dragu a mai declarat că 42,7% din companiile care au depus bilanţul anual pe 2021 la Ministerul Finanţelor au zero salariaţi.

"Circa 47% din restanţele faţă de furnizori, 80% din restanţele faţă de buget sau 69% din restanţele faţă de bănci sunt generate de către aceste companii subcapitalizate, iar problemele lor se pot translata mai departe şi către ceilalţi actori din economie care poate în momentul respectiv nu înregistrează probleme, dar ca urmare a deficienţelor înregistrate de către aceste firme ar putea fi afectate la rândul lor. Efectele (pozitive ale recapitalizării acestor firme) asupra creşterii economice ar putea fi de un plus anual de 3-4% din PIB în următorii câţiva ani. (...) Polarizarea în economie rămâne ridicată, iar aici ne uităm la mai trei categorii principale de firme, din punctul de vedere al riscurilor: 31% dintre firme sunt companii cu capitaluri negative, 21% sunt companii care raportează cifră de afacere egală cu zero, iar companiile care au număr de salariaţi egal cu zero reprezintă 42,7% din companiile care au depus bilanţul la 2021", a explicat oficialul băncii centrale.

Companiile care cumulează toate acestei trei chestiuni reprezintă 11% din totalul de firme din România, companii care nu au niciun fel de activitate, a mai punctat Florin Dragu.

Acesta a adăugat că dezvoltarea unei strategii de recapitalizare a fost pe agenda Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială din 2017.

"S-a emis o recomandare adresată Guvernului pentru implementarea de măsuri pentru diminuarea acestei vulnerabilităţi. Ministerul Finanţelor a întocmit un proiect legislativ care acum se află în dezbaterea parlamentară", a precizat Dragu.

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti: "Stabilitate financiară înseamnă capital plus disciplină financiară"

Stabilitate financiară înseamnă capital plus disciplină financiară, a declarat şi Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

"I-aş spune educaţie. Când vorbim despre disciplină în zona capitalului vorbim despre cum gestionăm capitalurile în afaceri. (...) Bursa de Valori Bucureşti se duce către zona companiilor mai mari, mai vizibile. Companiile au un ciclu de viaţă, cresc, la iniţiativa unui antreprenor, care intră în afaceri şi vrea să construiască ceva. Companiile care cresc au nevoie de capital, de vizibilitate. (...) Ne bucurăm să vedem că în ultimii 4 ani am avut peste 5 miliarde de euro în finanţări prin piaţa de capital, că statul român utilizează platforma bursei pentru a-şi finanţa necesarul, apelând la capitalul disponibil local. În ultimii 7-8 ani vedem că depozitele la bănci au crescut cu o rată ridicată, există 280 de miliarde de lei în depozite ale populaţiei, deci vedem că acest capital există, că există companii care au nevoie de el, toată tema este cum facem legătura dintre aceste elemente".

Răspunzând la o întrebare a avocatului Gheorghe Piperea ce a pornit de la frauda de la BRD Pensii şi riscurile asociate investiţiei pensiei private la BVB, Hanga a declarat că este adevărat că tot ce este în portofoliul fondurilor de pensii private este volatil, inclusiv titlurile de stat care pot înregistra corecţii de preţ, însă pe de altă parte dacă vrem ca economia să funcţioneze şi ca firmele româneşti să fie finanţate trebuie acceptat faptul că accesul la capital este un risc pentru cei care investesc.

Dan Paul, preşedintele Consiliul Director al Asociaţiei Brokerilor: "Lipsa de încredere ne face să nu avem intermediere financiară"

Dan Paul, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Brokerilor, a declarat că lipsa de încredere este principalul motiv pentru care avem o intermediere financiară slabă şi investiţii reduse la Bursa de Valori Bucureşti.

"Educaţia financiară trebuie făcută în şcoli. Tot vorbim de educaţie financiară şi desigur că nu sunt împotriva, dar cred că ea trebuie făcută în şcoli. În liceu şi facultate şi desigur alte instituţii private. Tot vorbim de lipsa de cultură financiară, dăm (ca exemplu) lipsa de cultură financiară motivând astfel gradul redus de intermediere financiară sau de investiţii la bursă. În primul rând jignim poporul român, spunem că este needucat, iar în al doilea rând cred că aşa este în toată lumea, nu ştiu cum măsurăm gradul de educaţie financiară. Eu sunt sigur că bursa se sprijină pe 3 piloni: primul înseamnă banii, iar astăzi vorbim despre capitalizarea redusă a firmelor româneşti, al doilea pilon înseamnă informaţia, pentru că o societate listată la bursă trebuie să facă raportări financiare, nefinanciare - iar în funcţie de informaţiile pe care le avem investitorii în cunoştinţă de cauză investesc sau dezinvestesc - iar cel mai important pilon, ultimul, este încrederea. România suferă la capitalizare, informaţiile sunt aşa cum sunt... Dar cred că pilonul de bază de la care bursa de valori şi piaţa românească suferă în general este încrederea. De aici mai departe vorbim despre un administrator de la un fond de pensii private Pilon II care a avut o fraudă pe care Autoritatea care supraveghează piaţa nu a văzut-o, am avut un faliment în asigurări, City Insurance, o gaură estimată la jumătate de milliard de euro pe care ASF-ul (Autoritatea de Supraveghere Financiară) nu a văzut-o, sau a acceptat un extras de cont bancar fals... Deci lipsa de încredere ne face să nu avem intermediere financiară aşa cum ne-am dori", a spus preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Dan Paul a mai afirmat că CCIR ar trebui să aibă un rol mai mare în arhitectura economică românească.

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

28 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9479
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1794
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2155
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5370
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.2661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro