Fumul incendiilor de pădure a provocat peste 24.000 de decese anual în SUA

Fumul rezultat din incendiile de pădure a provocat, în medie, 24.100 de decese pe an în Statele Unite în perioada 2006-2020, potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances. Autorii cercetării avertizează că amploarea fenomenului transformă incendiile de vegetaţie într-o problemă majoră de sănătate publică şi cer schimbări urgente ale politicilor climatice americane. „Este un număr foarte mare”, a declarat Min Zhang, autoarea principală a studiului şi cercetătoare la Facultatea de Medicină Mount Sinai din New York, subliniind gravitatea concluziilor. Ea a calificat impactul fumului provenit din incendiile de pădure drept „o problemă de sănătate publică foarte îngrijorătoare”. Noua estimare este de peste două ori mai mare decât bilanţul de 11.415 decese anuale publicat în 2024 în revista PNAS, sugerând că efectele reale ale expunerii la fum au fost subevaluate până acum.

• Incendiile, tot mai frecvente pe fondul încălzirii globale

Încălzirea globală a favorizat extinderea incendiilor de pădure, care au devenit mai frecvente, mai intense şi mai îndelungate. În acest context, efectele expunerii prelungite la particulele fine din fum asupra sănătăţii umane rămân insuficient cunoscute. Studiul apare într-un moment în care administraţia condusă de Donald Trump a renunţat la o parte dintre politicile de combatere a schimbărilor climatice, optând pentru susţinerea industriei combustibililor fosili, consideraţi principalii responsabili pentru creşterea temperaturilor globale.

Totuşi, „guvernul american ştie ce trebuie să facă pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice: promovarea energiei curate, a maşinilor electrice şi creşterea finanţării pentru cercetare”, a declarat Yaguang Wei, profesor-asistent la Facultatea de Medicină Mount Sinai. La nivel local, autorităţile ar trebui să dezvolte sisteme de alertă timpurie pentru anticiparea sosirii fumului toxic şi să instaleze filtre de aer în locuinţe, şcoli, birouri şi spitale, a adăugat acesta.

• Creierul, mai vulnerabil decât se credea

Pentru realizarea studiului, cercetătorii au dezvoltat o metodă care permite izolarea efectelor cumulative ale particulelor fine generate de incendiile de pădure. Ei au analizat datele anuale privind mortalitatea din peste 3.068 de comitate americane, cu excepţia statelor Alaska şi Hawaii, corelându-le cu imagini satelitare. După eliminarea altor factori care ar fi putut influenţa ratele mortalităţii, rezultatele au indicat o creştere semnificativă a deceselor asociate fumului. Cele mai frecvente afecţiuni identificate au fost demenţa, boala Parkinson şi bolile sistemului circulator. „În general, oamenii asociază fumul incendiilor cu bolile cardiovasculare şi respiratorii. Noi am descoperit însă că bolile neurologice erau mai prezente”, a explicat Yaguang Wei. „Creierul pare să fie partea cea mai vulnerabilă.” Efectele sunt mai pronunţate în zonele rurale, aflate mai aproape de focarele de incendiu. În rândul populaţiei, tinerii sunt mai expuşi, probabil din cauza timpului mai mare petrecut în aer liber. Temperaturile joacă, de asemenea, un rol important: verile mai răcoroase îi determină pe oameni să stea mai mult afară, în timp ce iernile foarte reci favorizează stagnarea fumului în atmosferă, crescând expunerea.