Gazele europene sub presiune. De ce a explodat TTF cu 40%, impactul asupra României şi ce urmează

Preţul gazelor naturale la hub-ul TTF (benchmark-ul european de referinţă pentru gazele naturale tranzacţionate pe bursă) a crescut cu aproximativ 40% în prima zi după începerea conflictului din Iran, iar principalii factori explicativi sunt legaţi în special de tensiuni geopolitice şi perturbări ale ofertei de energie pe plan global şi regional, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI), remis redacţiei.

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat aprovizionarea Europei

Un atac cu drone atribuit Iranului a lovit instalaţii majore de gaz lichefiat (LNG) în Qatar (în special complexul Ras Laffan). Qatar, fiind unul dintre principalii exportatori de LNG din lume, a oprit producţia de gaze lichefiate după acest atac.

Această oprire a eliminat o parte semnificativă din oferta globală de GNL - resursă esenţială pentru Europa, care importă LNG pentru a compensa lipsa de gaz rusesc. Această reducere bruscă a ofertei a alimentat un salt puternic al preţurilor TTF (cu 40%).

Incidente în transport şi blocaje comerciale. Instabilitatea geopolitică a afectat şi traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie prin care trec o parte semnificativă din exporturile energetice globale (petrol şi LNG).

Oprirea livr[rii de LNG din această zonă cresc costurile şi riscurile de livrare, ceea ce pune presiune ascendentă pe pieţele energetice.

Pieţele energetice sunt deja sensibile la schimbări ale ofertei

Chiar înainte de această criză actuală, stocurile de gaze din Europa erau relativ scăzute şi piaţa era tensionată din cauza cererii sezoniere, costurilor de transport şi cerinţelor de regăsire a stocurilor după iarna trecută.

Astfel, un şoc de ofertă (chiar temporar) generează o reacţie disproporţionată a preţurilor.

Preţul TTF reflectă dinamica globală a ofertei şi cererii pentru gaze naturale. Piaţa rămâne sensibilă la factori:

• geopolitici (războaie, tensiuni în Orientul Mijlociu),

• logistici (transport maritim, capacităţi de regazeificare),

• stocuri şi cerere sezonieră, şi poate fluctua semnificativ în perioade scurte când apar perturbări majore.

În esenţă, creşterea de 40% la TTF nu este cauza unui singur factor intern, ci de combinaţie între o perturbare neaşteptată a ofertei la nivel global şi emoţii pe piaţă (oamenii se aşteaptă la aprovizionare limitată), ceea ce creşte presiunea pe preţuri.

De ce a crescut mai mult preţul la gaze decât la petrol în Europa.

De multe ori preţul gazului se mişcă mai violent decât cel al petrolul - iar motivul ţine de structura pieţei, nu doar de geopolitică. Vorbim aici de gazul european tranzacţionat la Title Transfer Facility (TTF) comparativ cu petrolul de referinţă precum Brent crude .

Piaţa petrolului este mult mai mare şi mai lichidă

Petrolul este o piaţă globală uriaşă

• 105 milioane barili/zi producţie globală

• Fluxuri diversificate

• Stocuri strategice în multe ţări

• Capacitate mare de redirecţionare

Dacă apare o problemă într-o ţară alte state pot compensa relativ rapid sau OPEC poate ajusta producţia. Volatilitate există, dar şocurile sunt absorbite mai uşor.

Gazul este mai „regional” şi mai rigid. Gazul (mai ales în Europa) are:

• infrastructură fixă (conducte, terminale LNG)

• capacitate limitată de transport rapid

• depozite de înmagazinare a gazelor limitate.

Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piaţă şi piaţa reacţionează disproporţionat. Gazul nu are încă flexibilitatea globală pe care o are petrolul.

Gazul nu are stocuri strategice comparabile cu ţiţeiul

În cazul ţiţeiului SUA, China şi UE au rezerve strategice enorme şi pot elibera milioane de barili/zi. Gazul este stocat doar sezonier, existând o capacitate limitată. Dacă volumul gazelor din depozite este redus se instaurează rapid panica. Asta face ca Traderii de gaz să reacţioneze anticipativ la lipsa gazelor şi volatilitatea este mult mai mare decât la ţiţei.

Cererea de gaz este mai puţin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea maşinilor şi astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poţi opri încălzirea orasului şi centralele trebuie să funcţioneze. Asta face piaţa mai „nervoasă”.

Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor ruseşti Europa depinde mult de GNL, fiind în concurenţă cu Asia pentru aceleaşi cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovescă direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat şi diversificat.

Dimensiunea pieţei speculative. Piaţa TTF este mai mica, mai puţin lichidă decât petrolul şi mai influenţată de fluxuri speculative. Un volum relativ mic de capital poate mişca preţul mai puternic decât pe Brent.

FactorGaz (TTF)Benzină (Brent)

Piaţa globalăParţialăComplet globală

Flexibilitate ofertăRedusăRidicată

Rezerve strategiceLimitateMari

VolatilitateRidicatăModerată

Sensibilitate la geopoliticăFoarte mareRidicată

Preţul gazului creşte mai mult decât petrolul pentru că:

• Este mai greu de redirecţionat rapid

• Are stocare limitată

• Este vital sezonier

• Piaţa este mai mică şi mai nervoasă

De aceea vedem creşteri de preţuri mai mari de 30-50% la gaz, în timp ce petrolul urcă doar 5-10% în aceeaşi perioadă.

Cum va evolua preţul pe TTF în viitor.

Estimarea viitoarelor evoluţii a preţului gazelor naturale pe hub-ul TTF este foarte incertă - dar putem contura câteva scenarii probabile pe termen scurt şi mediu bazate pe analize de piaţă şi prognoze publicate recent.

a)Scenariul „tensiuni geopolitice persistente”

Analistii de piaţă avertizează că dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă sau escaladează (de ex. blocarea totală şi continuă a Strâmtorii Ormuz care afectează aproape 20 % din comerţul global de LNG), preţurile TTF ar putea urca semnificativ peste nivelurile actuale, posibil să fie până în 90 euro/MWh în scenarii extreme de perturbare a aprovizionării.

Acest scenariu reflectă o reacţie de piaţă la riscul aprovizionării, nu o predicţie „sigură”.

b)Scenariul „normalizare / oferta mai bună”

În liniile de trend analizate anterior unele previziuni înainte de şocurile recente anticipate sau stabilizare sau chiar scădere moderată a preţurilor TTF în 2026, pe măsură ce stocurile şi aprovizionarea LNG rămân relativ solide şi cererea nu explodează.

În această situaţie, preţul TTF ar putea oscila în jurul unor valori moderate, posibil sub 40-50 euro/MWh, mai ales dacă există pace geopolitică şi niveluri bune de stocare.

Tendinţa pe termen mediu (2026-2027)

Preţul gazelor naturale european va fi influenţat de factori structurali precum diversificarea surselor (mai mult LNG din SUA/Alte regiuni şi cerere), politică energetică sezonieră a UE. Dacă aprovizionarea rămâne consistentă şi depozitele încep să se reumple, piaţa s-ar putea relaxa după perioadele de tensiune.

Totuşi, evenimente globale bruşte (război, întreruperi majore ale exporturilor de LNG) pot schimba rapid aceste tendinţe.

Estimare generală - posibile intervale de evoluţie

Orizont temporalEvolutia conflictului din IranScenariu tipic de piaţăInterval estimativ preţ TTF•

2-4 SăptămâniRidicatăPresiuni geopolitice continua60-90 euro/MWh

2-3 luniRidicatăPiaţă moderată/aprovizionare robustă35-55 euro/MWh

2026RedusăEchilibru cere-ofertă30-40 euro/MWh

2027 RedusăStabilizare (pe termen mediu)25-35 euro/MWh

• Aceste intervale sunt orientative şi reflectă evoluţii posibile, nu garanţii.

De ce este incertitudinea mai mare pe piaţa de gaze

Preţurile TTF sunt determinate de o combinaţie de factori:

• Geopolitică şi securitatea aprovizionării (disputele din Orientul Mijlociu afectează LNG)

• Stocuri şi cererea sezonieră (iarna rece poate ridica preţul)

• Importuri de LNG şi diversificare (mai mult gaz din SUA sau alte regiuni reduce presiunea)

• Factorii macroeconomici şi politici de energie în UE

Ce se întâmplă cu preţurile la gaze în România

Creşterea preţului gazelor pe TTF afectează România chiar dacă ţara produce o parte importantă din gazul consumat intern. Impactul apare prin mai multe canale.

a)Factura la gaze pentru populaţie

• România produce aproximativ 90% din necesar din producţia internă.

• Restul este importat, iar preţul de import este legat de TTF .

• Dacă TTF creşte, creşte şi costul gazului de completare.

Preţurile pentru populaţie sunt plafonate prin schema guvernamentală, deci impactul este zero, atât timp cât cerea de gaze poate fi acoperită de ofertă.

b)Industrie şi economie

Industria (îngrăşăminte, chimie, metalurgie, producători de energie) cumpără adesea gaz la preţuri legat de piaţă. Având în vedere că preţurile de vânzare a gazelor naturale la consumatorii industriali este adesea legat prin contract de preţul TTF, creşterea acestuia duce şi la creşterea preţului la consumatorii industriali. Un preţ de 40 euro/MWh pe TTF poate duce la o creştere a preţului la consumatorii noncasnice cu cca 20% faţă de anul 2025, dar un preţ de 60 euro/MWh pe TTF poate duce la o creştere a preţului la consumatorii noncasnici cu cca 40% faţă de anul 2025

Când TTF urcă în fapt cresc costurile de productie, unele fabrici îşi reduc activitatea, pot apărea scumpiri la alimente şi presiune pe inflaţie. România a mai experimentat asta în 2022-2023.

c)Preţul energiei electrice

România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpeşte creşte costul energiei electrice pe piaţa liberă. Chiar dacă avem hidro şi nuclear, gazul stabileşte adesea preţul marginal în piaţă.

d)Bugetul statului

Paradoxul scurt, există şi un efect pozitiv pe termen scurt statutul încasează taxe şi dividende mai mari. Dar dacă economia încetineşte din cauza energiei scumpe, efectul net poate deveni negativ.

Ce atenuează impactul creşterii preţului gazelor în România

România este într-o poziţie mai bună decât multe state UE deoarece:

• are producţie internă semnificativă

• are depozite subterane relativ bine dezvoltate

• urmează să înceapă producţia offshore din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep (probabil 2027-2028)

Pe termen mediu, acest proiect ar putea reduce dependenţa de import şi volatilitatea.

Explozia de 40% a TTF nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei pieţe fragile, tensionate structural, lovită de un şoc geopolitic major.

Gazul european rămâne:

• sensibil la conflict

• dependent de GNL

• vulnerabil la blocaje logistice

• predispus la reacţii emoţionale

Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări şi producţie internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflaţie şi economie va deveni inevitabil .

Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilităţii geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilităţi.