Guvernul Bolojan rescrie bugetul, economia stagnează

Situaţia economico-financiară a ţării noastre a recunoscut o revigorare în cursul ultimei luni de toamnă, chiar dacă Guvernul a continuat să aloce sume pentru diferite investiţii finanţate din bugetul naţional şi din fondurile europene. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor în cursul lunii noiembrie, deficitul bugetar a încetinit marginal, investiţiile publice au cunoscut o accelerare, iar Guvernul a continuat consolidarea fiscală într-un climat economic dominat de inflaţie, turbulenţe financiare şi presiuni de securitate fără precedent.

Execuţia bugetară la zece luni confirmă o corecţie timidă, de doar 0,55 miliarde lei faţă de 2024, însă decalajul rămâne uriaş, adică 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, semn că ţara noastră operează în continuare la limita sustenabilităţii fiscale.

În paralel, Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din 2025 prin care a dispus rearanjarea priorităţilor statului în scopul menţinerii ţintei de deficit bugetar pe 2025 negociate cu Bruxelles-ul, în timp ce Consiliul Fiscal avertizează tranşant că datoria publică, ajunsă la aproape 59% din PIB, împinge ţara către zona de risc sistemic dacă reformele sunt amânate. Presiunea a fost amplificată şi de decizia BNR de menţinere a dobânzii de referinţă la 6,50%, într-un context în care inflaţia revine în galop spre 10%, iar economia aproape stagnează, cu o creştere prognozată la doar 0,6%.

În acest context, populaţia a continuat să finanţeze bugetul statului prin programele Fidelis şi Tezaur. Potrivit Ministerului Finanţelor, la finalul lunii trecute suma atrasă la bugetul de stat prin programul Fidelis, de la lansarea acestuia, se ridica la 60,62 miliarde lei.

Pe fondul acestor tensiuni, scena politico-instituţională a fost zguduită luna trecută de două scandaluri: demisia lui Ionuţ Moşteanu din funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi percheziţiile din dosarul Euroins.

În ceea ce priveşte apărarea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat noua strategie naţională de securitate şi proiectele care vor fi finanţate cu 16,68 miliarde euro din programul SAFE.

• Deficit bugetar la zece luni, în scădere faţă de anul 2024

În 27 noiembrie, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a prezentat execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2025. Potrivit datelor furnizate de ministrul de resort, execuţia bugetară la finalul lunii octombrie arată o schimbare de direcţie, cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, când nivelul se ridica la 109,42 miliarde lei, adică 6,22% din PIB.

Reducerea deficitului cu 0,55 miliarde lei indică faptul că măsurile adoptate de Guvern încep să îşi arate efectele, în condiţiile în care veniturile au crescut robust, iar resursele au fost direcţionate prioritar către investiţii, care au atins un ritm record.

Veniturile bugetului general au totalizat 531,55 miliarde lei în primele zece luni din 2025, o creştere de 12,3% faţă de anul precedent, semn al unei capacităţi îmbunătăţite de colectare fiscală. În acelaşi timp, cheltuielile s-au ridicat la 640,42 miliarde lei, înregistrând un avans de 9,9%, ceea ce evidenţiază o evoluţie în care ritmul de creştere al veniturilor îl depăşeşte pe cel al cheltuielilor.

• A doua rectificarea bugetară, în coordonatele menţinerii ţintei de deficit

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 28 noiembrie, a doua rectificare bugetară din 2025, după aceea operată în cursul lunii septembrie. Ajustarea de luna trecută a fost făcută pe fondul unei economii estimate să crească cu doar 0,6%, cu un PIB de 1.902 miliarde de lei, o inflaţie medie de 7,1% şi un câştig salarial mediu brut de 8.700 lei pe lună. Noua configuraţie bugetară modifică semnificativ structura cheltuielilor publice: se reduc cheltuielile de personal cu 255 milioane lei, scad cu un miliard de lei dobânzile, însă cresc cheltuielile cu bunuri şi servicii, subvenţiile şi transferurile între instituţii, în timp ce fondurile pentru proiecte finanţate din PNRR şi alte programe europene se reduc consistent. Ajustările sunt justificate de necesitatea corelării execuţiei bugetare din primele zece luni cu planificarea financiară, de asigurarea continuităţii activităţii instituţiilor publice şi de nevoia de a acoperi plăţile sociale, salariale şi medicale într-un final de an marcat de presiuni asupra finanţelor publice.

Rectificarea aduce suplimentări importante pentru Ministerul Sănătăţii, care primeşte peste 1,5 miliarde lei pentru finanţarea sistemului medical şi pentru acoperirea necesarului din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în timp ce Ministerul Transporturilor beneficiază de 750 milioane lei suplimentari, iar Ministerul Agriculturii de aproape 81 milioane lei. La polul opus, marile tăieri se regăsesc la Ministerul Finanţelor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Economiei, Ministerul Public şi alte instituţii unde economiile provin în special din proiecte finanţate din PNRR şi fonduri externe nerambursabile, zone în care absorbţia rămâne mult sub potenţial.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este la rândul său rectificat astfel încât să permită plata integrală a pensiilor în decembrie, prin majorarea veniturilor cu 222,8 milioane lei şi a cheltuielilor de asistenţă socială cu 250 milioane lei, în timp ce alte categorii de cheltuieli sunt ajustate în scădere. Bugetul asigurărilor pentru şomaj înregistrează diminuări atât la venituri, cât şi la cheltuieli, dar îşi majorează excedentul cu peste 34 milioane lei.

Înainte de adoptarea rectificării, Consiliul Fiscal a emis o opinie preliminară tranşantă: noile coordonate bugetare rămân compatibile cu un deficit de 8,4% din PIB în 2025, nivel uriaş, dar care, în lipsa ajustărilor operate, ar fi depăşit deja pragul de 9%. Analiştii Consiliului atrag atenţia că revizuirile operate sunt marginale faţă de rectificarea precedentă, dar reflectă fidel execuţia bugetară la zi şi fac posibilă menţinerea deficitului în limitele convenite cu instituţiile europene. Principala vulnerabilitate rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor din PNRR, unde ritmul rămâne insuficient pentru a susţine robusteţea necesară unei economii aflate într-un proces dificil de corecţie fiscală.

Consiliul Fiscal subliniază, cu o sinceritate rar întâlnită în evaluările oficiale, că România se confruntă cu o realitate dură: ani întregi de deficite excesive au împins datoria publică de la 35% din PIB în 2019 la aproximativ 59% în vara lui 2025, iar începutul procesului de ajustare are loc într-un context internaţional fragil şi într-o atmosferă internă tensionată. O consolidare bugetară de asemenea magnitudine nu poate avea loc fără costuri sociale şi economice, însă amânarea ar împinge ţara în zona de risc a unei crize a datoriei suverane, cu implicaţii dramatice pentru nivelul de trai şi stabilitatea financiară. Ideea unei creşteri miraculoase a colectării care să permită evitarea reformelor este respinsă categoric, iar o reducere abruptă a cheltuielilor este considerată imposibilă fără a destabiliza funcţionarea statului.

Raportul scoate la iveală o vulnerabilitate majoră: România are cea mai scăzută colectare fiscală din regiune, la doar 28,7% din PIB, mult sub Cehia şi Ungaria, sub Polonia şi mult sub media europeană de peste 40%. În aceste condiţii, îmbunătăţirea colectării devine o veritabilă problemă de securitate naţională, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea profundă a instituţiei, este considerată esenţială pentru sustenabilitatea finanţelor publice după 2026. În paralel, investiţiile publice estimate la 7,8% din PIB în urma rectificării pot tempera impactul restrictiv al ajustării fiscale, mai ales într-un context în care anul 2026 va marca finalul finanţărilor din PNRR.

Consiliul Fiscal avertizează că venirea unor ani cu cheltuieli militare în creştere va exercita presiuni suplimentare asupra bugetului, însă fondurile europene puse la dispoziţie prin programul SAFE pot uşura povara consolidării şi pot sprijini întărirea capacităţii de apărare. Totodată, măsurile de sprijin pentru economie nu mai pot veni prin relaxare fiscală sau intervenţii bugetare directe, ci doar prin mecanisme europene şi instrumente de tip credit fiscal, dat fiind că politica monetară trebuie să rămână prudentă pentru a evita presiuni asupra monedei naţionale.

Analiza macroeconomică arată că România stă în continuare sub nivelul dorit în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene: la final de octombrie 2025, pe cadrul financiar european multianual 2021-2027 ţara noastră avea o absorbţie efectivă de doar 11,7%, iar pe PNRR, pe componenta de granturi, absorbţia se situa la 31,6% la finalul lui septembrie. Aceste cifre confirmă că România are un drum lung de parcurs, dar şi că există o direcţie clară: întărirea disciplinei fiscale, accelerarea reformelor şi o mobilizare totală pentru a menţine stabilitatea economică într-o perioadă în care marja de eroare a devenit aproape inexistentă.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă

Prin prisma situaţiei economico-financiare a ţării, în şedinţa din 12 noiembrie Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%. Pentru luarea acestei decizii, conducerea BNR a analizat noile turbulenţe generate în economie de accelerarea inflaţiei şi de presiunile persistente asupra indicatorilor macroeconomici.

În centrul discuţiilor s-a aflat evoluţia abruptă a inflaţiei, care a urcat la 9,8% în septembrie, un salt atribuit expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi majorării cotelor de TVA şi accizelor, măsuri ce au exercitat efecte directe şi imediate asupra preţurilor. Membrii BNR susţin că scumpirea energiei electrice a devenit principalul motor al inflaţiei, în timp ce combustibilii au adăugat presiune suplimentară, doar uşor amortizată de ieftinirea unor produse alimentare sezoniere. Inflaţia CORE2 ajustat a avansat şi ea rapid, ajungând la 8,1% în septembrie, pe fondul scumpirii accelerate a serviciilor şi alimentelor procesate, semn că presiunile de bază se transmit tot mai consistent în economie. Consiliul a remarcat că efectele majorării TVA au fost transferate aproape integral în preţuri, alimentate de aşteptări inflaţioniste ridicate şi de cererea încă robustă în anumite sectoare. Costurile salariale, creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi deprecierea leului au completat tabloul presiunilor care menţin inflaţia ridicată. De asemenea, aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor au înregistrat creşteri ample în trimestrul III, corectate doar marginal ulterior, în timp ce cele pe termen lung s-au ajustat moderat în sens ascendent, amplificând riscurile de persistenţă a inflaţiei. Consiliul mai arată că puterea de cumpărare a populaţiei a suferit puternic în faţa acestor creşteri de preţuri, în timp ce economia a continuat să se mişte lent, confirmând avansul modest de 1,2% în trimestrul II 2025. Consumul populaţiei a început să recupereze uşor după declinul din trimestrul I, însă investiţiile au scăzut, iar aportul variaţiei stocurilor s-a diminuat accentuat. Exportul net a avut o evoluţie mai bună, atenuând impactul negativ asupra PIB, pe fondul scăderii mai abrupte a importurilor comparativ cu exporturile, ceea ce a dus şi la o reducere notabilă a deficitului comercial în primele opt luni ale anului. Totuşi, indicatorii sugerează o probabilă stagnare a activităţii economice în semestrul II, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare implementate şi al inflaţiei ridicate, cu o adâncire a deficitului de cerere agregată, în paralel cu o uşoară accelerare a ritmului anual al PIB.

În acest context, salariile nominale au continuat să crească într-un ritm mai temperat, însă costurile unitare cu forţa de muncă s-au menţinut ridicate, punând presiune asupra competitivităţii externe şi alimentând riscurile inflaţioniste viitoare. De aceea, membrii Consiliului au atras atenţia asupra riscurilor ca presiunile salariale să reaccelereze, în ciuda efectelor de frânare generate de consolidarea bugetară şi de măsurile de restricţionare a angajărilor în sectorul public.

Potrivit BNR, perspectivele inflaţiei s-au deteriorat semnificativ faţă de prognoza anterioară, în special pe termen scurt. Inflaţia este aşteptată să scadă doar marginal în următoarele trimestre, menţinându-se pe o traiectorie ridicată şi volatilă, urmând să reintre în intervalul ţintei abia în trimestrul I 2027. Noua prognoză indică un nivel de 9,6% pentru decembrie 2025 şi 3,7% pentru decembrie 2026, valori superioare celor anticipate anterior. Membrii Consiliului au subliniat caracterul tranzitoriu al şocurilor inflaţioniste actuale, arătând că efectele acestora se vor epuiza în trimestrul al treilea din 2026, ceea ce va declanşa o corecţie abruptă a inflaţiei. Cu toate acestea, persistă riscuri legate de anticipaţiile inflaţioniste, alimentate de evoluţia preţurilor alimentelor şi gazelor naturale.

Din datele publicate de BNR în 13 noiembrie, reiese că deficitul de cont curent a crescut la 22,275 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2025, faţă de 20,515 miliarde în aceeaşi perioadă din 2024. Balanţa bunurilor şi cea a veniturilor primare au contribuit la adâncirea deficitului, în timp ce serviciile au înregistrat un excedent mai mare. Investiţiile directe ale nerezidenţilor au crescut la 5,647 miliarde euro, semnalând un interes investiţional robust, însă datoria externă totală a urcat la 221,283 miliarde euro, o creştere de aproape 18 miliarde euro comparative cu finalul anului trecut.