Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

"Ia românească răstoarnă prejudecăţi"

A consemnat EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Cultură /

Cristina Chiriac: "Deschidem peste tot în lume ambasade ale bunului gust şi rafinamentului country fashion. Cred cu tărie că nu suntem cu nimic mai prejos decât ţările care au ştiut din vreme să-şi aprecieze costumul popular, iar acum imaginea lor e una cu acea ţară".

Cristina Chiriac: "Deschidem peste tot în lume ambasade ale bunului gust şi rafinamentului country fashion. Cred cu tărie că nu suntem cu nimic mai prejos decât ţările care au ştiut din vreme să-şi aprecieze costumul popular, iar acum imaginea lor e una cu acea ţară".


(Interviu cu doamna Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, creatoarea brandului "Flori de Ie") 

Ia românească răstoarnă prejudecăţi, deschide porţi de comunicare, lărgeşte inimi adesea contaminate de meschine interese şi aduce zâmbetul pe feţele obişnuite cu o altă dimensiune a Româ-niei, ne spune Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), creatoarea brandului "Flori de Ie". Menţionând că bluza românească se face remarcată prin combinaţia cromatică simplă şi măiestria cusăturilor, fiind primită cu entuziasm, prietenie şi admiraţie în alte ţări, doamna Chiriac ne-a spus: "Mi-aş dori să fie primită aşa la noi, să ne bucurăm noi de minunea numită ie, să nu aşteptăm să ne confirme alţii că avem o valoare ignorată".

Amintim că, în ocazia aniversării Zilei Universale a Iei Româneşti, în data de 13 iunie, în contextul special al exercitării, de către România, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Ambasada României în Republica Turcia a celebrat ia românească printr-o prezentare de modă inedită denumită "SimfonIA Florilor".

În cadrul paradei de modă, brandul românesc "Flori de Ie" a prezentat 30 de costume tradiţionale româneşti, precum şi o colecţie de design ves-timentar modern inspirată din cultura şi tradiţiile româneşti, dedicată special acestui eveniment aniversar al iei româneşti la Ankara şi a cuprins ţinute de gală şi de cocktail, pictate manual sau îmbogăţite de accesorii realizate cu ajutorul artizanilor români. Motivul central al colecţiei a fost păunul, desprins din portul popular bistriţean, simbol al vieţii şi al frumuseţii.

Reporter: "Flori de ie" s-a întors recent de la Ankara. Cu ce a impresionat acolo bluza românească?

Cristina Chiriac: Ca de fiecare dată, ia românească răstoarnă prejudecăţi, deschide porţi de comunicare, lărgeşte inimi adesea contaminate de mes-chine interese şi aduce zâmbetul pe feţele obişnuite cu o altă dimensiune a României. Ia se face remarcată prin combinaţia cromatică simplă şi măies-tria cusăturilor.

Reporter: Cum a fost primită ia românească în Turcia?

Cristina Chiriac: Entuziasm, prietenie, admiraţie - acestea ar fi cuvintele ce definesc o întâlnire pe care o voi purta mult timp în sufletul meu. Dar asta se întâmplă de fiecare dată când ducem colecţiile noastre pe alte meleaguri. Mi-aş dori să fie primită aşa la noi, să ne bucurăm noi de minunea numită ie, să nu aşteptăm să ne confirme alţii că avem o valoare ignorată.

Reporter: Ce alte ţări a colindat, în ultima vreme, "Flori de ie"?

Cristina Chiriac: "Florile de ie" au călătorit cu mesajul lor de frumos şi bucurie la Atena, Paris, Copenhaga, Londra, în Dubai, la New York, la Viena... Deschidem peste tot în lume ambasade ale bunului gust şi rafinamentului country fashion. Cred cu tărie că nu suntem cu nimic mai prejos decât ţările care au ştiut din vreme să-şi aprecieze costumul popular, iar acum imaginea lor e una cu acea ţară. Când spui sombrero, spui Mexic, după cum kimono înseamnă Japonia.

Reporter: Cu ce noutăţi s-a îmbogăţit "Flori de ie" în ultimul an? Ce modele noi aţi lansat?

Cristina Chiriac: Continuăm şi anul acesta să îmbogăţim colecţia "Flori de păun", extinzând penele folosite ca podoa-bă în costumul popular năsăudean la ţinutele casual şi la cele elegante, şi dăm, astfel, materialelor din fibre naturale atingerea artis-tică a penelului, pictura fiind manuală. Practic, de la tricoul de dimineaţă la rochia de cocktail, penele de păun au înflorit într-o colecţie extrem de bine primită de public, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Reporter: Ce planuri aveţi pentru anul care urmează?

Cristina Chiriac: Unul dintre visurile noastre este să propunem şi să luptăm ca meşteşugarii să aibă o lege care să-i protejeze şi să le uşureze puţin parcursul prin hăţişul birocratic. De asemenea, am început să deschidem filiale CONAF în ţară, femeile se mobilizează, sunt tot mai prezente în activitatea economică antreprenorială, iar noi le oferim sprijin, ghidare, consultanţă şi solidaritate. Desigur, vrem tratament egal şi onest de la partenerii noştri de business. Cu "Flori de ie" ne dorim să participăm la evenimente de prestigiu la nivel european şi mondial, să ducem peste tot plaiul înflorit cu costumele noastre.

Reporter: Cum va descurcaţi cu forţa de muncă? Cine mai coase ii şi unde sunt cusute bluzele pe care le promovaţi?

Cristina Chiriac: Femeile care după turbulentele perioade economice s-au trezit fără loc de muncă sunt şi acum principala forţă de muncă, dar ne-am îmbogăţit familia cu forţe tinere, iubitoare de tradiţii şi cu gust estetic, cu pregătire în domeniul artistic, pentru că am depăşit stadiul de iniţiativă meşteşugărească.

Reporter: Cum insuflaţi tinerelor fete dibăcia femeilor care ţes şi cos bluze româneşti?

Cristina Chiriac: Dibăcia, adică meseria se fură, nu se insuflă, dar femeile care cos de la începutul "Florilor de ie" le sunt mentori şi nu se poate să nu te contaminezi când vezi cu câtă bucurie cos ii, în condiţiile în care acum 30-40 de ani ele mai erau cusute doar pentru interpreţi de folclor şi ansambluri de dansuri populare. Şi mai e ceva: uneori este mai important să faci la tine acasă, aproape de cei dragi, un efort de care apuci să te bucuri, decât să pleci în lumea largă şi după ani de muncă şi singurătate să te întorci acasă cu sufletul şi trupul plin de urme adânci.

Reporter: Ce motive naţionale au bluzele cusute la "Flori de ie"?

Cristina Chiriac: Folosim ca sursă doar costume autentice vechi din colecţia noastră, vechi de peste un secol, aşadar avem motive monocrome, cu roşu, negru, albastru, verde, dar şi variante policrome, unde cusături în două culori sunt completate de mărgele. Motivele sunt atât geometrice, cât şi florale, dar absolut toate preluate din costume vechi pe care le-am cules întâi din Oltenia şi Muntenia, apoi din alte regiuni ale ţării.

Reporter: Ce strategie ar trebui să avem pentru ca portul popular româ-nesc să nu dispară?

Cristina Chiriac: Strategie? Cred, mai degrabă, că este o chestiune de mentalitate. Suntem snobi - un lucru românesc trebuie să fie de trei ori mai bun, mai frumos, mai rezistent şi, dacă se poate, mai ieftin, ca să concureze produsul de import. Când vom înţelege că un produs de calitate costă, când vom privi tot ce avem noi cu ochii unui turist, poate atunci vom aprecia altfel portul popular, valorile tradiţionale, gastronomia, folclorul şi meşteşugurile. Auzim adesea formula "Au confirmat la nivel mondial". Eu vreau să confirmăm aici.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Cotnari
Gala 'Women in Economy 2020'
Benihana
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS