Industria băuturilor spirtoase cere guvernului un sistem fiscal unitar; Reprezentanţii Ministerului Economiei discută pentru crearea unui grup de lucru

În România, deşi berea şi vinul domină preferinţele de consum, băuturile spirtoase sunt cel mai puternic taxate: consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de tărie decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Conform unui studiu realizat de Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase aduce o contribuţie economică semnificativă, însă între 30% şi 40% din consum rămâne nefiscalizat din cauza producţiei ilicite şi a comerţului la negru.

Spirits România solicită instituirea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conţinutul de etanol, care să trateze în mod egal toate categoriile de băuturi alcoolice. Un asemenea cadru ar reduce distorsiunile de pe piaţă, ar asigura venituri stabile şi previzibile pentru stat şi ar promova un consum moderat şi responsabil, indiferent de tipul de băutură.

În acest context, reprezentanţii Ministerului Economiei poartă discuţii pentru crearea unui grup de lucru în vederea identificării unei soluţii pentru armonizarea accizei la alcool în funcţie de conţinutul de etanol.

Viorel Băltăreţu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a menţionat, în cadrul conferinţei de presă organizate pentru prezentarea studiului Roland Berger: "Acest raport ne arată situaţia din economia României. Ceea ce poate să facă Ministerul Economiei este să înceapă un dialog onest cu toate industriile. Cred că o discuţie onestă cu toate industriile, în care să punem onest povara fiscală prin aceste accize ar putea fi o variantă bună pentru economie”.

Oficialul a subliniat că, în sectorul alcoolului, există evaziune fiscală: "Noi recunoaştem treaba asta. Soluţia nu este neapărat să ne apucăm să mărim taxe sau să mergem în controale foarte multe. Cred că trebuie să gândim o modalitate de a atrage pe cei care sunt într-o zona gri, printr-o conformare voluntară, prin simplificare si digitalizare. Suntem în discuţii pentru un grup de lucru. Unul dintre obiectivele mele şi ale domnului ministru Radu Miruţă este să deschidem un dialog real. Iar dialogul respectiv să se termine cu niste to do-uri din partea noastră, dar şi a industriei. Si ma refer la toate industriile, nu doar la aceasta. Vrem corectitudine pentru toate industriile şi vrem să gasim modalităţi prin care statul să devină, din frana, un partener”.

• Un motor economic esenţial

Băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei româneşti - generează venituri fiscale considerabile, susţin zeci de mii de locuri de muncă şi creează valoare în lanţuri economice diverse, de la agricultură până la ospitalitate. Conform studiului Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt.

Din acest total, 520 de milioane de euro au provenit direct de la companiile implicate în producţie, distribuţie şi vânzare, iar restul sumei reflectă efectele indirecte (247 milioane euro) şi induse (199 milioane euro) asupra altor ramuri ale economiei.

Sectorul susţine aproximativ 23.400 de locuri de muncă: 9.200 directe, în producţie şi vânzări; 9.800 indirecte, în agricultură, logistică, marketing şi construcţii; şi 4.400 induse, în domenii conexe. Aproape o treime dintre acestea provin din agricultură, ceea ce reflectă cererea ridicată pentru cereale, fructe şi alte materii prime locale.

Industria băuturilor spirtoase contribuie anual cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuţii sociale şi impozit pe profit). Incluzând accizele şi TVA, veniturile bugetare totale se apropie de jumătate de miliard de euro. Doar sumele provenite din taxele directe ar putea acoperi cheltuielile de educaţie pentru 82.000 de elevi de liceu - cu aproximativ 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din Bucureşti.

• Berea domină consumul, spirtoasele domină taxarea

Consumul de alcool s-a menţinut relativ constant, cu variaţii minore: berea continuă să deţină cea mai mare pondere, reprezentând 46% din volumul de etanol consumat, vinul şi-a crescut uşor cota la 32%, iar băuturile spirtoase rămân la 22%. În 2024, fiecare român a consumat, în medie, 8,8 litri de alcool pur: 4 litri provenind din bere, 2,8 litri din vin şi 1,9 litri din băuturi spirtoase.

Deşi spirtoasele reprezintă doar una din cinci băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape două treimi din totalul veniturilor colectate. În schimb, vinul - care acoperă aproape o treime din consumul de alcool pur - contribuie cu mai puţin de 1% la accize, iar berea, deşi deţine 46% din piaţă, aduce doar 38% din încasări.

Datele arată că băuturile spirtoase produc cea mai mare valoare economică per unitate consumată: un litru de spirtoase generează de până la şase ori mai multă valoare decât un litru de bere sau de vin.

• Taxele variază, dar etanolul rămâne acelaşi

Toate băuturile alcoolice au acelaşi ingredient activ - etanolul -, iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are efecte identice asupra organismului. Diferenţele ţin doar de cantitatea consumată. Măsura utilizată pentru monitorizarea consumului este „unitatea standard de alcool”, echivalentă cu aproximativ 250 ml de bere, 100 ml de vin sau 30 ml de băuturi spirtoase. Astfel, o halbă de bere (500 ml) înseamnă două unităţi, un pahar de vin de 150 ml are 1,6 unităţi, la fel ca 50 ml de tărie.

Cu toate acestea, taxele diferă drastic: consumatorii plătesc de aproape patru ori mai mult pentru o unitate de băutură spirtoasă decât pentru bere şi până la 64 de ori mai mult decât pentru vin. Aceste discrepanţe creează percepţii înşelătoare, ca şi cum unele băuturi ar fi mai „sigure”, deşi impactul asupra sănătăţii este acelaşi.

Taxele disproporţionate îi afectează în special pe consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de accize măresc cel mai mult preţul băuturilor accesibile. În consecinţă, o parte dintre aceşti consumatori se orientează spre produse ilicite, ceea ce afectează veniturile statului şi sănătatea publică.

„Spirits România pledează pentru o impozitare echitabilă, bazată pe conţinutul de etanol, aplicabilă uniform tuturor tipurilor de băuturi alcoolice. Un sistem fiscal predictibil şi armonizat ar încuraja consumul moderat, ar corela preţurile cu conţinutul de alcool şi ar permite producătorilor să inoveze şi să concureze corect, oferind totodată guvernului venituri mai stabile. Creşterea continuă a accizelor pentru spirtoase nu este soluţia”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

El a amintit celebra observaţie a lui Jean-Baptiste Colbert, ministrul de finanţe al regelui Ludovic al XIV-lea: „Arta impozitării constă în a jumuli gâsca astfel încât să obţii cât mai multe pene, cu cel mai mic zgomot”. „Ei bine, gâsca băuturilor spirtoase a fost deja jumulită destul”, a adăugat Rădulescu.

Viorel Băltăreţu consideră că evaziunea reprezintă o problemă atât fiscală, cât şi una de sănătate şi siguranţă: ”Industria băuturilor spirtoase este un ecosistem complex care înglobează domenii variate, de la agricultură până la distribuţie, HoReCa, comerţ şi export - un element extrem de important pentru România. Salut iniţiativa Asociaţiei Spirits România de a oferi o imagine completă şi documentată asupra acestui sector. Avem nevoie de astfel de analize pentru a înţelege mai bine nevoile mediului privat. Ministerul Economiei priveşte acest sector ca pe un partener important al statului în dezvoltarea economiei reale, dar, totuşi, scopul nostru nu este să oferim avantaje financiare, ci să asigurăm condiţii corecte pentru o competiţie corectă. Primul pas pentru o piaţă echitabilă este reducerea evaziunii, deoarece aceasta, până la urmă, îi penalizează pe cei care respectă legea. În plus, consumatorii ajung să fie expuşi la produse fără control sanitar sau fiscal. Evaziunea nu este doar o problemă financiară, ci şi una socială. De aceea, Ministerul Economiei susţine toate măsurile de prevenţie”.

• Reducerea decalajului de accize - o oportunitate fiscală

O soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare o reprezintă fiscalizarea unei părţi mai mari din consumul nefiscalizat de băuturi spirtoase, provenit din piaţa neagră. Totuşi, cea mai eficientă variantă rămâne reducerea diferenţei dintre accizele pentru spirtoase şi cele aplicate categoriilor subimpozitate.

Un prim pas a fost făcut odată cu introducerea, din august 2025, a unei accize de 2 euro/hl pentru vin. Această taxă, echivalentă cu 0,02 euro/litru, ar putea aduce venituri suplimentare de 2-4 milioane de euro anual, cu potenţial de creştere odată cu extinderea colectării.

Potrivit estimărilor Roland Berger, 30-40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne nefiscalizat - fie din cauza producţiei ilegale, fie a contrabandei şi produselor contrafăcute. Pierderile aferente sunt evaluate la 45-65 de milioane de euro anual şi afectează nu doar bugetul, ci şi concurenţa loială şi sănătatea publică.

Creşterea gradului de conformare fiscală ar permite recuperarea unei părţi importante din aceste venituri pierdute. O îmbunătăţire modestă de 10% ar aduce între 5 şi 7 milioane de euro suplimentar pe an, în timp ce o creştere de 25-30% ar genera între 10 şi 20 de milioane de euro. Dacă s-ar ajunge la o rată de conformare de 80%, bugetul ar câştiga între 35 şi 55 de milioane de euro anual - fără a fi nevoie de majorări de taxe.

Pentru fiecare 10% din consumul nefiscalizat de spirtoase adus în zona legală, veniturile suplimentare din accize ar putea finanţa anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu.