English
Dacă mai era cumva nevoie, Mark Carney, Primul ministru al Canadei, singurul om care a condus atît Banca Angliei, cît şi pe cea a Canadei, a produs public dovada. Politicienii cu viziune, cu vocaţie, cu ştiinţă şi simţ de răspundere pentru mandatul democratic primit nu se gîndesc doar la viitor, ci au început deja să îl organizeze, să pună hotarele ”Lumii de după Trump”. La Davos, Carney a marcat cu precizie matematică şi fără urmă de echivoc momentul de inflexiune în care ne aflăm: cu sau fără Trump, vechea ordine internaţională nu se mai întoarce. Mortul de la groapă, nu se mai dezgroapă! Oamenii cu scaun la cap au deja pe planşetă conturul viitorului. De ce nu se mai întoarce? Nu pentru că nu s-ar putea. Drumul înapoi, însă, arată tocmai datorită lui Trump nu ca o salvare, ci ca o reîntoarcere într-o lume sortită inexorabil eşecului. Cine ar vrea să se mai întoarcă într-o astfel de lume?
Exact ca moneda globală numită dolar, politica internaţională a trecutei ordini mondiale a fost bazată pe încredere şi credibilitate. Toată lumea ştia că ”Dreptul internaţional” este unul, dar de aplicat, se aplică selectiv, funcţie de situaţie şi de actorii implicaţi în dispute sau conflicte. Numitorul comun era însă recunoaşterea politică unanimă a faptului că lipsa dreptului sau ignorarea lui totală este detrimentală pentru toată lumea, inclusiv pentru cei mari cărora le-ar fi fost mai convenabil şi mai uşor să îl ignore, decît să îl respecte. Trump a distrus definitiv această încredere atunci cînd a declarat că el, Preşedintele Statelor Unite, nu este cîtuşi de puţin interesat de dreptul internaţional, nu are nevoie de aşa ceva. Toată lumea ştia că în ciuda restricţiilor Dreptului Internaţional, ”Maimarii” şi ”Maiputernicii” lumii se bucură de privilegii de care nimeni nu îi poate frustra, dar toată lumea se aştepta şi avea încredere că ei vor da dovadă de reţinere şi auto-limitare, atunci cînd trec dincolo de barierele a ceea ce este permis de drept. Trump a declarat trufaş că, pentru el, nu există asemenea limite. Dacă vrea să ia Groenlanda o ia şi gata, ori cu bani ori cu armata! Nu vrea Canada să devină stat american? Îi dăm în cap cu taxe şi suprataxe pînă îi vine mintea la cap! Adiacent, Trump s-a străduit din răsputeri să dinamiteze orice urmă de încredere în mecanismele tratatelor şi alianţelor internaţionale, ca formă de securitate colectivă. Nu doar ONU, OSCE sau UE au fost marcate de politica lui Trump ca irelevante în ”logica” politicii americane, destinate demolării, ci şi NATO, alianţa de securitate care a sudat pentru mai bine de jumătate de secol America de Europa şi a făcut credibilă limita de expansiune militară impusă de Occident URSS-ului pe toată durata războiului rece.
Trump nu a demolat doar încrederea în predictibilitatea şi ”raţionalitatea” politicii americane în lume, ci şi un alt pilier al acelei ordini globale: încrederea în dolar. Puţini sunt azi cei care îşi mai aduc aminte sau au ştiut vreodată că la începutul ultimilor 50 de ani de dominaţie internaţională a dolarului, ca monedă privilegiată de tranzacţie globală şi mai ales ca monedă de tezaurizare se află o criză! O criză economică de sistem şi, prin implicaţie directă, una a dolarului. Ea a început cu suspendarea unilaterală a convertibilităţii în aur a monedei americane, declarată de administraţia Nixon, august 1971. A fost adîncită, ulterior, de creşterea gigantică a preţului petrolului pe piaţa internaţională, cea din 1973, urmată de şocul doi, din 1979. De la cîţiva cenţi per baril, preţul a crescut mai întîi la ceva peste 10 dolari, iar în momentul doi a sărit de 50 de dolari barilul! Americanii au trăit atunci ceea ce părea de neimaginat în condiţiile celei mai puternice economii a lumii: cozile lungi de zile întregi la pompa de benzină pentru un plin şi reducerea drastică a ”bugetului pentru maşină”, consecinţă a creşterii uriaşe a preţului carburantului. Cum a ieşit America din acea criză? Printr-o ”scamatorie” economico-politică. Iosefini al lor s-a chemat Henry Kissinger. El a negociat şi a convins Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din proaspăt aglutinatul cartel internaţional al petrolului, OPEC, să facă un tîrg cu America. Avantajos pentru ambele părţi. Nimeni nu pierde nimic. Win-win... ce mai! SUA devin garantul de securitate totală pentru Arabia Saudită. În schimbul acestei uriaşe garanţii, Arabia Saudită face doar un mic serviciu Statelor Unite: obligă toţi cumpărătorii să plătească în dolari petrolul cumpărat de la terminalele saudite. În plus, dolarii încasaţi nu stau în Arabia Saudită, ci sunt reciclaţi în sistemul bancar american, de unde saudiţii, desigur, îi pot folosi cînd vor şi cum vor. Efectul acestei tranzacţii politice a fost gigantic. Nu doar tranzacţiile cu petrol ale Arabiei Saudite s-au dolarizat, ci practic întreaga piaţă globală a petrolului, iar de aici cea mai mare parte a comerţului cu alte produse şi servicii. Moneda americană a recăpătat dintr-odată valoarea ei în aur: aurul negru al saudiţilor. Trump, în ciuda eforturilor de a ţine aproape cu Arabia Saudită, a produs fisura ireparabilă a digului. Din 2022, Arabia Saudită a semnat cu China înţelegerea prin care tranzacţiile petroliere între cele două părţi se fac în moneda chineză, yuan. Tratatele pentru schimburi comerciale dintre China şi Rusia, capitolul energentic, prevăd expres nu doar extinderea fără precedent a infrastructurii de transport din Rusia în China, ci şi calculul tuturor tranzacţiilor într-o monedă sintetică adhoc ”rublă-yuan”. China şi Rusia şi-au dat mîna pentru a scoate Venezuela şi uriaşele ei rezerve de petrol din circuitul dolarului. În circa un deceniu şi jumătate cît au revărsat asupra regimurilor din Venezuela, mii de miliarde de dolari sub formă de ajutoare şi împrumuturi, monopolul chino-rus asupra sectorului petrolier venezuelean a devenit cvasi-total. La fel ca şi controlul asupra deciziilor internaţionale importante. De la instalaţii şi cîmpuri de extracţie, pînă la terminale de livrare şi tranzacţii internaţionale. Tot ceea ce a mai putut face Trump a fost să îşi verse amarul asupra lui Maduro. Cu mare grijă, însă, să nu rişte un conflict militar direct cu Rusia şi China. Cazul Venezuela este relevant, cu adevărat, nu atît din perspectiva competiţiei pentru resursele sale petroliere, ci din aceea a desenului noii ordini internaţionale. Spaţiului de dominaţie revendicat tradiţional de Statele Unite nu mai este recunoscut de Rusia şi China, acesta este mesajul. Cei doi i-au aruncat în faţă lui Trump adevărul greu de mestecat şi înghiţit: nici măcar Doctrina Monroe nu mai asigură Washintonului dominaţia necontestată asupra hinterlandului său.
Ce fel de lume urmează, aşadar, după Trump? Cel puţin o vreme un triumvirat China, Rusia, Statele Unite. Fiecare actor cu propria dinamică a puterii: SUA în cădere controlată, Rusia în regim de supravieţuire, China în căutarea unei paradigme de acreditare şi recunoaştere globală a mult rîvnitului său statut de neo-hegemon. Soarta triumviratelor este însă scrisă din start: inevitabil, doi se aliază împotriva celui de al treilea; triumviratul se reduce la duumvirat, iar finalul este înfruntarea pentru a impune hegemonia unuia dintre cei doi. China şi Rusia deja şi-au dat mîna pentru a slăbi masiv spaţiul de putere al Statelor Unite, iar dacă finala va fi Rusia-China, cel puţin pe datele curente China are la pariuri 2,5 la 1!
Aici vine a doua surpriză livrată de Mark Carney de pe scena de la Davos. El susţine că acest tablou al lumii după Trump ca ”triumvirat al titanilor” marcat însă de o severă competiţie, instabilitate şi de tensiuni mereu reînoite, deschide o perspectivă nouă pentru ”puterile mijlocii”. Canada se prenumără printre ele alături de Germania, Franţa, Marea Britanie, Uniunea Europeană ca actor colectiv şi alte puteri regionale pe care nu le-a mai numit, dar uşor de ghicit, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Brazilia, Venezuela, Mexic etc. Mesajul lui Carney este direct şi angajant: dacă aceşti actori care pînă acum şi-au desenat politica internaţională în limitele remorcării la locomotiva ”hegemonului” şi s-au luptat între ele pentru ”favorurile hegemonului” renunţă la această paradigmă pentru a forma un front alternativ, bine sudat, capabil să blocheze manevrele clasice de subordonare exercitate de puterile hegemonice, atunci lumea de după Trump ar putea fi ceva mai bună. Atît pentru actorii internaţionali statali, cît şi pentru cetăţenii lumii noi, alta decît cea lăsată pradă competiţiei hegemonice fără reguli şi fără limite spre care împinge azi nu doar politica lui Trump, ci şi cea a lui Putin şi Jinping.
Mă rog, simple ipoteze, de weekend!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 00:48)
TRump vrea pace dar nu stie ca doar cooperarea si nu competitia acerba duce la pace....Daca doreste premiul Nobel pentru pace nu poate sa il ia deoarece nu intelege ce inseamna pace si nici Juriul premiului Nobel pentru pace. Doar Cine doreste sa creeze si sa implemnteze un model societal care secreta pacea structurala....trebuie sa ia premiul Nobel pentru pace...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 00:50)
O lume care creeaza si implementeaza acest model societal pacifist asteptam dupa TRump. In rest nu e nimic important sau esential... Un singur cuvant pace poate aduce abundenta in toate domeniile. Daca pace structurala nu e nimic nu e. Ne trebuie un nou drept al omului integrator dreptul la pace structurala.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 02:07)
Dreptul la pace structurală este un drept colectiv emergent, derivat din drepturile omului, care presupune nu doar absența războiului sau a violenței directe, ci existența unor structuri sociale, economice, politice și culturale care nu produc sistematic violență, excluziune sau inegalitate
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 11:38)
Pacea nu este menținută prin coerciție, ci produsă continuu prin justiție, incluziune și demnitate umană.
1.4. Cultura păcii (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 11:51)
Dincolo de structuri materiale și instituționale, acest model presupune existența unei culturi a păcii. Educația pentru non-violență, gândirea critică, respectul pentru diversitate și combaterea discursurilor care normalizează dominația sau umilirea sunt esențiale.
1.5. Violența simbolică (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 11:52)
Violența simbolică și culturală pregătește terenul pentru violența structurală și directă; în lipsa ei, societatea dezvoltă reflexe de dialog, empatie și cooperare. Pacea structurală este, astfel, și un fapt cultural, nu doar unul juridic sau economic.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:13)
Modelul societal care secretă pace structurală este unul inclusiv, în care participarea politică și civică este reală, nu formală. Grupurile marginalizate, minoritățile și categoriile vulnerabile dispun de mecanisme efective de reprezentare și influență asupra deciziilor care le afectează viața.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:13)
Excluderea sistematică generează frustrare și resentiment; includerea generează co-responsabilitate. Pacea structurală apare atunci când indivizii se recunosc ca actori ai ordinii sociale, nu ca victime ale acesteia.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:19)
Prin existența unor cadre legitime de soluționare, violența devine o opțiune inutilă și delegitimată social. Pentru astfel de activism si cercetari sa se acorde Premiul Nobel pentru pace. Se acorda doar ca sa legitimeze ordinea occidentala. In numele democratiei si al drepturilor Omului interesul poarta fesul.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 17:30)
Între 1 si 1.8 este un limbaj atât de identic încât e clar că-i un comentac postând in serial. Doar că-i si insipid, si incolor, dar plin de nemirosibil odor!
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 18:08)
In termeni banali, poate fi numit "delirium tremens pseudo-intelectual".
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:17)
Nu e important articficii de limbaj ci solutii pentru probleme. Nu facem vascalie su ntem seriso. Nu facem gaz de necaz ci cautam leac pentru prostia si micimea gandirii liderilor actuali si consilierii lor. Daca esti onest asta faci daca vrei sa iti dai cu parerea esti liber sa o faci dar nu esti decat un mediocru.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:20)
Nu tot igniorantul poate intelege cum sa gaseasca um leac pentru el insusi .. cum sa gaseasca pentru spcietate. Multi limitati in gandire si profunzime pe lumea asta...Daca ar reusi sa vada mai departe ce ar trebui de facut. Ma intreb daca liderii sunt de vina sau electoratul. Asa electorat asa lideri.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:58)
Pentru cei marginiti, limitati in viziune asupra viitorului e greu de inteles dar sa mai si implementeze. Nu te deosebesti de liderii mediocri ai lumii.
2. prevenită prin design social.
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 02:10)
Un model societal care secretă pacea structurală este o formă de organizare socială în care pacea nu este un obiectiv extern, impus prin constrângere sau menținut prin echilibru de forțe, ci un produs emergent al funcționării normale a instituțiilor, relațiilor sociale și mecanismelor de distribuție a resurselor. Într-un asemenea model, violența nu este eliminată prin represiune, ci prevenită...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 02:12)
Primul pilon al acestui model este justiția socială și economică. Distribuția profund inegală a resurselor, accesul diferențiat la educație, sănătate sau muncă decentă produc forme persistente de violență structurală, care, în timp, erodează coeziunea socială și alimentează conflicte deschise. Modelul societal orientat spre pace structurală reduce aceste tensiuni prin...
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 02:15)
politici redistributive, protecție socială solidă și garantarea unui nivel de viață demn pentru toți membrii societății. Astfel, pacea devine un efect al securității sociale, nu al fricii. Tot ce se intampla acum e impotriva pacii structurale si noi ii lasam sa ne aduca in sapa de lemn deoarece respectam criterii ale disciplinei fiscale, inventii pt saracire
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 02:19)
Modelul societal care secretă pacea structurală este acea formă de organizare socială în care pacea rezultă în mod durabil din funcționarea echitabilă a instituțiilor, din distribuția justă a resurselor și din incluziunea reală a tuturor actorilor sociali, astfel încât conflictele inevitabile sunt gestionate non-violent, iar violența structurală este prevenită prin designul...
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 11:37)
n esență, modelul societal care secretă pacea structurală este unul în care pacea este „inscrisă” în structura societății: în modul de distribuție a resurselor, în funcționarea instituțiilor, în cultura publică și în mecanismele de rezolvare a conflictelor. O asemenea societate nu este lipsită de tensiuni, dar este capabilă să le transforme în procese constructive.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:11)
Un al doilea element definitoriu îl constituie instituțiile publice legitime, funcționând în cadrul unui stat de drept autentic. Legi aplicate egal, justiție independentă și administrație transparentă creează un climat de încredere socială. Atunci când indivizii percep instituțiile ca fiind corecte și previzibile,
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:11)
conflictele nu mai sunt externalizate sub formă de violență, ci canalizate prin proceduri instituționale. Legitimitatea instituțională este, în acest sens, o sursă directă de pace structurală.
2.7. Gestionarea non-violentă a conflictelor (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:16)
Un model societal orientat spre pace structurală instituționalizează mecanisme de gestionare non-violentă a conflictelor: mediere, negociere, justiție restaurativă și procese de reconciliere. Conflictele nu sunt negate sau reprimate, ci recunoscute ca surse potențiale de transformare socială.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 16:38)
mulțumim pentru lecția de comunism. Pacea stalinistă a fost întotdeauna apreciată de capetele care servesc ca protecție a gâtului împotriva ploii.
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 17:36)
Comentsriul de la 1.9, valabil si pentru 2-2.8: un limbaj atât de identic încât e clar că-i un comentac postând in serial. Doar că-i si insipid, si incolor, dar plin de nemirosibil odor!
Bai omule, nu uita de pastile! Te ajuta si pe tine, dar mai ales pe cei care te au in grija!
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:24)
Asta cu pastilele e fumata. Mai pune mana si tu pe o carte, mai studiaza. Chiar asa de redus esti incat nu poti intelege niste concepte de bun simt> Va meritati viata de sclaveti daca nu va puteti intelege conditia.
2.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:57)
Comunismul a venit din Germania..tot din occident.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 06:17)
Canada va fi in curind o putere minora, dupa ce va pleca Alberta cu toate resursele ei petroliere. Sau Carney va trimite armata sa-i lichideze pe cei care vor independenta?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 11:46)
Cât de curând? 2-3 mii de ani? Ai ascultat Russia Today?
3.2. pt 3 asta se intmpla cand nu citesti (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 12:49)
in afara de Abecedar si altceva . in anii 60 a mai fost o tentativa ,atunci Franta a iesit din NATO si este partener , are propriul sistem de submarine nucleare,avioane rachete etc miscarea de suveranitate din Quebec unde se vorbeste o singura limba francaza, din anii 70 Texas lupta pentru independenta, acum California.lasa tiktok-ul si citeste o carte despre istorie.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 16:36)
În jocul polilor de putere pot intra și țări în care se face foamea?!? :
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:38)
mesajul central rămâne greu de contestat: lumea de dinainte nu mai revine, iar a te agăța de ea nu este conservatorism, ci orbire strategică
SUA – hegemon în declin relativ,
Rusia – putere revizionistă în regim de supraviețuire,
China – aspirant strategic la hegemonie.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:45)
Corect: dominația dolarului este inseparabilă de geopolitică și de securitate, nu doar de „piețe”. Corect și faptul că apar fisuri reale: yuanizarea parțială a comerțului energetic, aranjamentele bilaterale Rusia–China, marginalizarea dolarului în anumite regiuni.
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:46)
dolarul nu mai este doar o monedă; el devine instrument de putere geopolitică, o punte între securitate militară și dominație economică. Orice fisură în acest sistem afectează întreaga ordine globală.
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:49)
Autorul articolului punctează corect că Trump a accelerat eroziunea încrederii în dolar, în două moduri:Politica externă imprevizibilă și unilaterală – atacuri tarifare, amenințări la adresa Canadei, alianțelor NATO și tratatelor comerciale, care afectează stabilitatea percepută a dolarului.Subminarea mecanismelor multilaterale a.
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:51)
– reducerea angajamentului SUA în ONU, OMS, Acordul climatic de la Paris, ceea ce face ca dolarul să nu mai fie sprijinit de aceleași norme și încredere internațională care îi fundamentau legitimitate
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:51)
Efectul: state precum China și Rusia, dar și unele țări producătoare de petrol (Venezuela, Iran), încep să creeze alternative la dolar — yuan pentru petrol, rubla pentru energie și schimburi bilaterale — riscând să scoată dolarul din poziția lui centrală.
4.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:53)
dolarul rămâne important, dar nu mai garantează hegemonia și nu mai asigură singura axă de stabilitate globală
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:54)
Ceea ce Carney și autorul subliniază este că dolarul ca pilon al ordinii internaționale nu mai poate fi considerat invulnerabil. Dacă ordinea post-Bretton Woods a funcționat pe bază de încredere și stabilitate — dolar + securitate americană + reguli internaționale sel ective — Trump a demonstrat că încrederea este fragilă,
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 23:55)
iar alternativa nu mai este „revenirea la aur”, ci o reconfigurare multipolară a puterii monetare și geopolitice.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 21:13)
... pitagora e(ra) grec si numara patrate! ... azi il inveti ca ca suma a patratelor catetelor... nici rachetele nu zboara fara ... de ce il calculezi in numere(ologie) arabe? ... lumea a continuat si dupa nero si dupa constin ...
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2026, 21:26)
... cand roma a trecut pe idologie ... "desteptii" au fugit ... si sa me ierte redactia dar **! ... ati inteles ceva din invaziile maure?! ... well! europa e pe langa!!! again!!! ... cu clovni sau fara!!! ...
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2026, 00:00)
Nu se intelege nimic din ce insinuezi....Fii si tu mai explicit ...