IULIE FINANCIAR"Cuptor" a pârjolit ogoarele, a secat apele, a ridicat ROBOR-ul, a adus un nou val de Covid şi a modificat Codul Fiscal

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 8 august

"Cuptor" a pârjolit ogoarele, a secat apele, a ridicat ROBOR-ul, a adus un nou val de Covid şi a modificat Codul Fiscal

Miezul verii calendaristice le-a adus autorităţilor centrale şi locale, pe lângă problemele cauzate de creşterea preţurilor din energie, inflaţie şi războiul din Ucraina, perspectivele unei crize alimentare, prin prisma secetei care a afectat sute de mii de hectare de culturi agricole din ţara noastră. Din cauza pagubelor înregistrate de fermieri, producătorii din domeniul panificaţiei au anunţat o creştere a preţurilor în toamnă, creştere ce s-ar adăuga majorărilor cauzate de inflaţia galopantă şi de evoluţia preţurilor din energie. Peste acestea, cetăţenii mai trebuie să suporte şi creşterea ratelor la creditele bancare, după ce indicele ROBOR a atins cote alarmante la finalul lunii trecute (în 29 iulie, Banca Naţională a României consemna un ROBOR la 3 luni de 7,97%) şi după ce, în 6 iulie, pentru ţinerea sub control a inflaţiei, Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis majorarea dobânzii de referinţă cu un punct procentual, de la 3,75% la 4,75%.

Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la jumătatea lunii trecute, guvernul Ciucă a decis modificarea Codului Fiscal prin înlăturarea mai multor excepţii, printre care se numără şi impozitarea parţială a contractelor de muncă part-time, dar şi prin majorarea unor accize, a unor taxe şi impozite, noua arhitectură fiscală fiind contestată de majoritatea companiilor din mediul privat de afaceri, precum şi de structurile asociative din administraţia publică locală.

Luna iulie a mai consemnat şi revenirea Covid 19 în ţara noastră, mai precis valul al şaselea, vârful infectărilor fiind consemnat în 26 iulie, când au fost înregistrate 12.353 de cazuri în 24 de ore, fără însă ca autorităţile centrale să ia vreo măsură restrictivă pentru reducerea răspândirii noilor tulpini ale Sars-Cov 2.

Măsurile lui Petre Daea pentru combaterea secetei

Fermierii s-au confruntat cu mari probleme pe parcursul lunii trecute, mai ales la culturile însămânţate în primăvară - porumb şi floarea soarelui - din cauza secetei pedologice peste care s-a aşternut un şoc atmosferic cauzat de temperaturile caniculare care s-au înregistrat nu doar în ţara noastră, ci pe întreg continentul european. Seceta a afectat şi o parte din culturile agricole irigate, deoarece o parte din sistemele de irigaţii din sudul şi estul ţării nu au mai putut fi folosite din cauza reducerii drastice a debitului Dunării şi a râurilor aferente din zonele respective.

Situaţia parţială înregistrată în 31 iulie de funcţionarii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale arată că seceta a cuprins 24 de judeţe şi a afectat culturile agricole de pe 163.026 hectare, în timp ce Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţa că seceta pedologică a cuprins 70% din suprafaţa ţării noastre.

De aceea, pentru a veni în sprijinul fermierilor, pe lângă comisiile de constatare în teren a pagubelor pentru acordarea unor despăgubiri, noul ministru al Agriculturii, Petre Daea (care a redevenit ministru în 8 iulie, cu trei zile înainte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să anunţe începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu a fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu) a anunţat un set de măsuri ce ar urma să mai reducă din pierderile suferite de aceştia.

Astfel, în 14 iulie, Petre Daea, în urma discuţiilor cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, anunţa că Ministerul Agriculturii a solicitat Comisiei Europene ca ţara noastră să primească avansul din subvenţiile la hectar într-un procent mai mare de 50%.

În aceeaşi zi, ministrul de resort anunţa programul guvernamental "De trei ori subvenţia", ce a devenit operaţional în 20 iulie şi prin care fermierii pot lua de la bănci credite de trei ori mai mari decât subvenţia pe care o primesc anual de la Uniunea Europeană, cu 80% garanţie de stat, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Dacă la program iniţial aderase doar CEC Bank, ulterior s-au înscris încă 14 bănci comerciale din ţara noastră.

În România, conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, sunt aproape 80.000 de fermieri care primesc subvenţia la hectar de la Uniunea Europeană.

Pentru a veni şi în sprijinul altor fermieri afectaţi de secetă, ministrul Petre Daea a solicitat, în 28 iulie, o derogare privind perioada de retenţie a animalelor în ferme, condiţie obligatorie pentru acordarea sprijinului cuplat. Solicitarea ministrului vine în contextul în care ţara noastră se confruntă cu o secetă deosebită, afectând starea culturilor, în special a celor de primăvară (porumb, floarea soarelui etc.), a păşunilor şi bazei furajere, cu efecte semnificative asupra sectorului vegetal, şi implicit a celui zootehnic.

Din cauza secetei, la sfârşitul lunii trecute 779 de localităţi din ţară primeau apă restricţionat, potrivit datelor oferite de Administraţia Naţională "Apele Române". Cele mai afectate judeţe erau Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran. Cu toate acestea, reprezentanţii Apelor Române anunţau că reuşesc să menţină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), unde rezerva strategică este de 3,19 miliarde metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.

Valul al şaselea de Covid, fără restricţii

Pandemia de Covid 19 a revenit în ţara noastră la mijlocul sezonului estival, luna trecută fiind înregistrate noi recorduri în privinţa numărului de persoane testate pozitiv în 24 de ore. Astfel, dacă în primele zile ale valului al şaselea al pandemiei Sars-Cov 2, mai precis în perioada 4-10 iulie, Ministerul Sănătăţii înregistra un total de 14.943 cazuri, vârful numărului persoanelor testate pozitiv în 24 de ore avea să fie atins în 26 iulie, când s-au consemnat 12.353 cazuri, pentru ca finalul lunii, 31 iulie, să consemneze doar 4079 noi cazuri în 24 ore. Efectele acestui val s-au simţit şi la nivelul autorităţilor centrale, unde printre infectaţi s-a numărat şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, care, din această cauză, în 29 iulie nu s-a mai întâlnit cu Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, aflată în vizită oficială în ţara noastră.

Cu toate acestea, autorităţile centrale nu au dispus nicio măsură restrictivă, deşi în 26 iulie, ziua în care a fost înregistrat vârful infectărilor în 24 de ore din luna trecută, Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a recomandat populaţiei să poarte mască de protecţie în spaţiile închise aglomerate şi în mijloacele de transport, pentru a limita răspândirea epidemiei de COVID-19.

Conform datelor Institului Naţional de Sănătate Publică, de la începutul pandemiei Covid 19 şi până la 31 iulie 2022 inclusiv au fost înregistrate 3.063.647 de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, din care 65.999 de persoane infectate au decedat.

În aceste condiţii, ministrul Alexandru Rafila a anunţat că, după ce în toamnă va apărea vaccinul care va combate noile tulpini ale Sars-Cov 2, va recomanda vaccinarea persoanelor în vârstă de peste 80 ani şi a celor cu boli cronice, care au un risc ridicat de contractare a Covid 19.

Impozite şi taxe mai mari, venituri reduse

Nevoia crescută de venituri la bugetul statului în condiţiile în care Guvernul a fost nevoit anul acesta să introducă noi măsuri de sprijin pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri în condiţiile creşterii preţurilor din energie a ridicat în rândul coaliţiei PSD-PNL-UDMR necesitatea modificării Codului Fiscal pentru eliminarea unor excepţii la impozitare, dar şi pentru mărirea unor accize şi cote de impozitare, modificare ce ar urma să aibă un impact bugetar în acest an de 1,19 miliarde lei în plus şi de 10,5 miliarde lei în plus în 2023, conform estimărilor Ministerului de Finanţe.

Astfel, în 15 iulie, Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, act normativ care prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, majorarea TVA-ului la 19% pentru băuturile cu zahăr şi la 9% pentru activităţile din sectorul HoReCa şi scăderea la 500.000 euro a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. Totodată, conform noului Cod Fiscal, angajaţii part-time va trebui să plătească contribuţii la salariul minim; se scade de asemenea pragul de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţile din construcţii, agricultură şi industria alimentară, creşte taxarea veniturilor din jocuri de noroc, se introduc noi praguri pentru activităţile independente şi au crescut accizele pe tutun şi alcool, precum şi impozitul pe proprietate.

Ministrul Finanţelor a mai spus că o conformare voluntară crescută, raportată la cum arată acum Codul Fiscal, ar trebui să ne ducă la venituri bugetare de 31-32% din Produsul Intern Brut. În prezent, România are venituri fiscale de circa 27% din PIB şi cheltuieli bugetare de 40% din PIB.

În urma modificării Codului Fiscal, o parte dintre parlamentari, printre care se numără şi cei ai Forţei Dreptei - formaţiune politică al cărei lider este Ludovic Orban - au solicitat Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă aprobată de guvernul Ciucă, dar până în prezent Avocatul Poporului nu a răspuns solicitării formulată de către aceştia.

Cert este că modificarea Codului Fiscal nu era necesară prin prisma execuţiei bugetare pe primul semestru, prezentată în 27 iulie de Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, execuţie ce la prima vedere pare mai bună decât aceea de anul trecut pentru aceeaşi perioadă de timp. Conform datelor prezentate de ministrul Câciu, la şase luni deficitul public a ajuns la 1,71% din PIB, iar anul trecut era 2,88% din PIB.

ROBOR, în creştere galopantă

Luna iulie a debutat, din punct de vedere financiar, cu o veste tristă pentru clienţii băncilor din ţara noastră. În 6 iulie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. Consiliul de Administraţie al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an şi creşterea la 3,75% pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

În cursul lunii trecute, a fost consemnată o creştere galopantă a indicelui ROBOR, creştere care continuă şi în luna august, când în primele zile a depăşit 8%. Astfel, dacă în 11 iulie indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,87% pe an, iar indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,06% pe an, în 29 iulie au fost consemnate următoarele valori: 7% -ROBOR la 1 lună, 7,97% - ROBOR la 3 luni şi 8,08% - ROBOR la 6 luni.

Referitor la această creştere a indicelui ROBOR, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice a spus: "ROBOR-ul nu este gestionat, până la urmă, de Ministerul de Finanţe, este un indicator, dacă vreţi, de piaţă; strategia pe care noi putem să o avem se înscrie în cadrul politicilor fiscal-bugetare de temperare, într-un orizont de timp, a inflaţiei, pentru că odată cu temperarea inflaţiei, am putea vedea o inversare a trendului de creşterea dobânzilor".

Totuşi, pentru a atenua pe moment efectele majorării acestui indice asupra persoanelor fizice şi juridice care au beneficiat de credite imobiliare, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, a aprobat în 27 iulie Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Normele de aplicare descriu mecanismul de acordare a unor facilităţi garantate în favoarea creditorilor pentru beneficiarii de credite acordate în cadrul Programului Prima casă/Noua casă pe de o parte, iar pe de altă parte pentru persoane fizice sau juridice care au calitatea de împrumutat în alte categorii de contracte de credit.

Pentru a beneficia de facilitatea de suspendare la plată, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii:

- creditele să fi fost acordate până la data de 30 aprilie 2022 inclusiv;

- data scadenţei finale de rambursare a ratelor să fie ulterioară datei solicitării suspendării obligaţiilor de plată;

- să nu fi fost înregistrat restanţe în ultimele 6 luni şi să nu fie înregistrate restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată

- debitorul să depună cererea de suspendare a plăţilor în termen de 30 de zile de la data emiterii de către BNR a reglementărilor conform OUG 90/2022;

- debitorii au fost afectaţi financiar de situaţia gravă generată de criza actuală determinată direct sau indirect de criza energetică şi de războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Reducerea voluntară de 15% a consumului de gaze, fără efect în ţara noastră

Pe plan energetic, consemnăm decizia Consiliului UE prin care s-a stabilit o reducere voluntară cu 15%, începând cu 1 august 2022 până la 31 martie 2023, a consumului de gaze în statele membre, fiind exceptate doar statele care nu au alternative energetice sau nu sunt interconectate energetic cu alte ţări din Uniune. Decizia mai prevede că, în cazul declanşării unei alerte la nivel european cu privire la aprovizionarea cu gaze, reducerea cu 15% a consumului va deveni obligatorie. Propunerea pentru instaurarea obligativităţii reducerii consumului trebuie formulată de Comisia Europeană în anumite condiţii bine stabilite şi trebuie aprobată de Consiliul UE.

În ţara noastră, reducerea voluntară nu va avea niciun efect, conform declaraţiilor reprezentanţilor Ministerului Energiei, care au precizat că vom avea stocurile de gaze necesare pentru depăşirea cu bine a sezonului rece şi că ne încadrăm în parametri de stocare stabiliţi cu Comisia Europeană. Autorităţile de la Bucureşti şi preşedintele Klaus Iohannis au menţionat că, în cazul în care ar fi activat mecanismul de alertă la nivel european şi reducerea consumului ar deveni obligatorie, nu vor fi supuşi acestei măsuri consumatorii casnici şi nici serviciile publice esenţiale/critice, cum ar fi cele din domeniul sănătăţii, apărării şi ordinii publice, energiei, etc.

Klaus Iohannis a spus că mai degrabă ar trebui să fim interesaţi de situaţia energetică prin care trece Republica Moldova după începerea războiului din Ucraina, mai ales că preşedintele Maia Sandu a afirmat că doreşte să cumpere gaz din ţara noastră, deoarece Moldova a plătit dublu faţă de România gazele importate din Federaţia Rusă.

Parlamentul a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO

Camera Deputaţilor şi Senatul (în calitate de for decizional) au ratificat, în 20 iulie, în sesiune extraordinară, protocoalele de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, România numărându-se printre primele state care au realizat acest lucru. În urma războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, la 18 mai 2022 Finlanda şi Suedia, două dintre cele mai importante state partenere ale Alianţei, au depus cererile oficiale de aderare la NATO. Agresiunea neprovocată, ilegală şi nejustificată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a generat o mutaţie fundamentală în strategiile de securitate ale acestor două state, determinându-le să caute garanţiile de securitate colectivă oferite de către Alianţa Nord-Atlantică. Demersul celor două state a fost aprobat la Summitul NATO care a avut loc la Madrid la sfârşitul lunii iunie, iar protocoalele de aderare au fost semnate în 5 iulie 2022. După ce Parlamentul de la Bucureşti a ratificat protocoalele respective, autorităţile din Finlanda au anunţat că vor sprijini România în aderarea la spaţiul Schengen, ţara nordică fiind până acum unul dintre opozanţii aderării noastre la zona respectivă.

Guvernul pregăteşte achiziţiile din domeniul feroviar

Cabinetul Ciucă a reaprobat în 13 iulie Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente achiziţiei de rame electrice noi în cadrul proiectului de investiţii Achiziţie material rulant nou, rame electrice regionale RE-R şi rame electrice interregionale REIR. Indicatorii tehnico-economici aprobaţi anterior au fost actualizaţi deoarece procedurile de achiziţie publică au fost anulate, în urma unor contestaţii, iar între timp valorile estimate s-au schimbat. Proiectul de investiţii se referă la achiziţionare a 99 de rame electrice, are o valoare de peste 4,8 miliarde lei, iar finanţarea investiţiei se realizează din fonduri externe nerambursabile, în cadrul POIM 2014-2020, şi de la bugetul de stat.

Peste numai o săptămână, în 20 iulie, Guvernul a aprobat Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii ,,Achiziţie 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen". Investiţia prevede realizarea unui proiect pilot privind utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie, ca alternativă ecologică la transportul cu tracţiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. Proiectul are o finanţare de peste 862 de milioane de lei, realizată prin fonduri PNRR - componenta 4 - Transport durabil, şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Regulile europene privind plăţile transfrontaliere, implementate şi la Bucureşti

Guvernul a aprobat în şedinţa din 20 iulie hotărârea privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2021/1230 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plăţile transfrontaliere în Uniune.

"Actul normativ adoptat constituie un pas important pentru buna funcţionare a pieţei interne şi pentru facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere în cadrul Uniunii. Mai exact, din acest moment, băncile, casele de schimb valutar şi operatorii de plăţi va trebui să prezinte clienţilor, în mod clar şi accesibil, comisioanele aferente schimbului valutar leu-euro şi euro-leu, chiar înainte de iniţierea plăţii de către bănci, casele de schimb valutar sau operatorii de plăţi care permit plăţi din lei în euro şi invers", a precizat Mihai-Ion Macaveiu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Actul normativ are ca scop implementarea în legislaţia naţională a celor mai recente modificări aduse, la nivel european, plăţilor transfrontaliere din Uniunea Europeană, prin Regulamentul nr. 1.230/2021, prin introducerea obligativităţii ca informaţiile legate de comisioanele percepute de bănci, entităţi de plată sau operatori de plată care oferă schimburi valutare din lei în euro şi invers, atât la un bancomat (ATM), cât şi la un punct de vânzare, să fie furnizate clientului înainte de iniţierea plăţii.

Astfel, sunt stopate inegalităţile dintre utilizatorii serviciilor de plată din zona euro şi cei din statele membre care nu fac parte din zona euro şi se asigură alinierea comisioanelor pentru plăţile transfrontaliere în euro din interiorul Uniunii cu cele pentru plăţile naţionale corespunzătoare efectuate în moneda naţională a statului membru în care îşi are sediul prestatorul de servicii de plată al utilizatorului serviciilor de plată.

Salrom, mai aproape de listarea la BVB

Societatea Naţională a Sării - Salrom SA - este mai aproape de listarea la Bursa de Valori Bucureşti, după ce Guvernul a aprobat la finalul lunii trecute un memorandum prin care Ministerul Economiei îşi mandatează reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţionarilor companiei respective, pentru luarea deciziilor prevăzute de lege în vederea derulării ofertei publice iniţiale de vânzare şi admiterii la tranzacţionare a acţiunilor deţinute de Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti.

Societatea Naţională a Sării este o companie deţinută de Ministerul Economiei, în proporţie de 51%, respectiv de Fondul Proprietatea cu 49%. În luna iunie 2021, Fondul Proprietatea a solicitat acordul Ministerului Economiei pentru tranzacţionarea acţiunilor sale la BVB, printr-o ofertă publică iniţială de vânzare, iar pe data de 5 iulie 2021, Adunarea Generală a Acţionarilor SALROM a aprobat de principiu admiterea la tranzacţionare. Aprobarea realizării demersurilor cu privire la realizarea unei oferte publice iniţiale de vânzare de către Fondul Proprietatea nu este de natură să afecteze participaţia statului roman care, în condiţiile încheierii cu succes a ofertei publice iniţiale de vânzare de către Fondul Proprietatea, va continua să deţină 51% din capitalul social al Salrom pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti.

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, retrimisă la Parlament

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public - adoptată în ultimele zile ale sesiunii parlamentare ce s-a încheiat la 30 iunie - nu a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, deşi ea a trecut în 13 iulie de controlul Curţii Constituţionale a României, care a respins, cu unanimitate de voturi, contestaţia formulată de parlamentarii USR.

Curtea a statuat că stabilirea unei proceduri în realizarea activităţii de raportare/divulgare publică a informaţiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum şi delimitarea în funcţie de criterii obiective a unor etape aferente acestei activităţi nu aduc atingere protecţiei juridice a avertizorului de integritate.Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecţie, sprijin şi reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecţie juridică al acestuia. Pe 28 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea respectivă, arătând că aceasta trebuie transpusă conform directivei europene în materie, deoarece în caz contrar riscăm declanşarea unei proceduri de infringement, cât şi activarea mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. postarea asta nu anunta decat alte "scumpiri in mancare" pe viitor mai ales cu dat "frau liber" la de 3X credit..... cine naiba o sa plateasca diferenta de credit?

    Consumatorul final - chiar daca el nu are credit! 

    s c cret 

    inflatie 20%, recolta 50%, robor spre 9% - cauze temporare, dar care se adaugă celor permanente: demografie, deficite cronice, cheltuieli mult peste posibilități. Furtuna perfecta!

    Vad o recesiune crâncenă în T4 + H1/23. Minim 5%, asta dacă zona euro nu scade prea mult...  

    1. Nu o sa fie recesiune că vine monkeypoxu și se mai împrumută statul să salveze situația, pune toți bugetarii in concediu platit acasă și mai trecem iarna.

    e ciclica treaba nu inteleg de ce tot dam vina pe seceta!!!

    daca sti ca vine "iarna" de ce nu te pregatesti?? 

    par ca nu stim ca la fiecare 7 ani este sabat pentru parcele saracita de recolta!!! parca nu stim ca la 50 de ani cad (ca medie) vreo 2 ani legati nasoli de tot pentru terenuri.... 

    nu tot consuma terenul de resurse minerale la infinit... nu mai da randament... la 7 lea an mini tre sa stea parloaga... randementele din terenuri au jubileuri cyclice la fel ca si creditul!! atat pe trend cat si pe ciclu. 

    PS: pariu ca ajunge carnea de porc la peste 100 lei in 2-3 ani? pariu? terenurile au cele mai mari randamente atunci cand NU sunt LUCRATE!!! din cauza politicii de "varsare" masa monetara in piata ce infleaxa multiplicatorul de valoare pe regiunea respectiva! Mai mare este "chiria" / taxele /etc pe capitalul de lucru decat pe "parloaga". Speculatorii stiu sa extraga capital nominal din parloaga atunci cand buseste speculatia imobiliara in zona. 

    propbelma e ca devine o chestiune de siguranta nationala alimentara daca guvernul nu mentine echilibrul in piata acestui fenomen!!! pentru ca cei ce produc vor fi stimulati sa nu mai produca atunci cand valorile nominale ajung astronomice si nu se bazeaza pe randamentele reale din "chiriile / randamentele " culese din teren. pomenile gov periodice catre fermieri reuseste sa mentina iluzia preturilor mici la produsele de baza... cachi altfel se asterne praful peste ogor... caci multiplicatorul de recuperare in termeni reali este mai mare cand sta terenul parloaga decat lucrat... in conditiile in avem revers ciclic in reguli de taxare si stimulare forme de capital (da govul la ceva ani inchide si deschide portita pentru speculatorii in anumite directii). 

    s c cret 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro