Jerome Powell vrea să învingă inflaţia, dar va eşua!

Ben Madadi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 mai

Jerome Powell

Jerome Powell

După ce va vedea efectele în pieţele financiare, şeful Federal Reserve va înţelege inabilitatea băncii centrale de a creşte suficient dobânda

Ben Madadi

Jerome Powell, şeful Federal Reserve (Banca Centrală a Statelor Unite), spune că va rezolva problema inflaţiei. În acest moment, aceasta a ajuns la peste 8%, mai precis la maximul ultimilor 40 de ani şi îi deranjează foarte tare pe americani. Situaţia din restul lumii dezvoltate este asemănătoare. Nu sunt prea sigur dacă domnul Powell înţelege ce ar însemna ca inflaţia, prin forţarea dobânzii de politică monetară, să se întoarcă la 2% cât era înainte de pandemie. Acest lucru ar determina o recesiune adâncă, prăbuşirea preţurilor tuturor activelor de risc şi, prin urmare, şomaj foarte ridicat. Oamenii îşi doresc preţuri cât mai accesibile, dar dacă eşti şomer, niciun preţ nu-ţi mai este accesibil. Pe scurt, inflaţia este un rău, dar şomajul este un rău mult mai mare. Acest principiu nu este valabil doar în SUA, ci în întreaga lume.

Acelaşi Jerome Powell spunea în 2021 că inflaţia de după pandemie va fi tranzitorie. Cred că nici atunci nu înţelegea prea bine cum funcţionează inflaţia. Abia prin noiembrie 2021, Fed-ul a început să nu mai spună că ar fi vorba de presiuni inflaţioniste de scurtă durată. Nu vreau să-l învinovăţesc pe domnul Powell. La fel gândesc cam toţi economiştii tradiţionali (mainstream). Cei care nu gândesc după teoriile general acceptate nu se pun şefi la instituţii publice (cum ar fi Federal Reserve), deoarece nu ar putea primi sprijin din partea politicienilor.

În afara acestei majorităţi a economiştilor care în 2020 vedeau doar o inflaţie ceva mai mare, dar tranzitorie, au mai fost şi unii care au avertizat legat de problemele mult mai serioase şi mai de durată, generate de tipărirea de bani din pandemie. Însă aceştia au fost consideraţi nişte bizari. Bizarii de azi ajung să fie, uneori, clasicii de mâine. Şi John Maynard Keynes sau Milton Friedman erau bizarii vremurilor lor în ceea ce priveşte teoriile macroeconomice. Nu cred să-şi mai amintească cineva numele şefilor de bănci centrale din vremea lor, dar numele lui Keynes sau Friedman au rămas în istorie. Însă teoriile monetare actuale, care se bazează pe Keynes şi Friedman, şi-au cam pierdut valabilitatea şi ar avea nevoie de un update, de o revizuire.

În ceea ce priveşte voinţa domnului Powell de a lupta cu inflaţia cu orice preţ, nu cred că-l va ţine foarte mult timp. Perspectiva unei recesiuni adânci va speria băncile centrale, inclusiv Fed-ul, şi vor prefera inflaţia. Dobânzile mai au de crescut, aşa cum se tot anunţă de peste şase luni, dar nu cât crede şi declară domnul Powell. Lumea nu poate face faţă unor dobânzi foarte mari, astfel încât inflaţia să coboare la cifrele de dinainte de anul 2021. Pur şi simplu sunt mult prea multe datorii, care timp de decenii au depins pe dobânzi subvenţionate în vremurile grele. Această dependenţă cronică nu se poate trata cu medicaţie şoc. Orice dependenţă trebuie tratată cu medicaţia potrivită, dar şi cu răbdare. Datoriile acumulate în ultimii ani nu se pot restructura (nominal) fără repercusiuni grave pentru economie şi sistemul financiar. Restructurarea datoriilor care nu pot face faţă dobânzilor mari ar însemna falimentul economiei mondiale. Iar o creştere semnificativă a dobânzilor în următoarele luni ar putea crea probleme serioase nu numai datornicilor privaţi, ci şi multor state, inclusiv României.

În contextul în care datoriile sunt prea mari raportate la PIB, singura soluţia pe termen lung ar fi creşterea PIB-ului în raport cu datoriile. Iar dacă această creştere nu se poate obţine prin creştere economică, ea trebuie creată artificial. De aceea singura modalitate pentru a reduce nivelul datoriilor în lume, într-un mod ordonat, este tocmai inflaţia cea detestată. Astfel, guvernele şi băncile centrale împreună va trebui să continue să tipărească bani. O inflaţie relativ mare pentru câţiva ani ar micşora valoarea datoriilor în raport cu economia, deoarece, prin definiţie, datoriile sunt nominale (adică fixe), în timp ce activele pentru care au fost angajate creditele se apreciază în raport cu monedele în cauză.

Şefii Fed îşi vor da seama - probabil în doar câteva luni după ce vor vedea efectele în pieţele financiare - de inabilitatea lor de a creşte suficient dobânda de politică monetară. Acelaşi lucru s-a mai întâmplat şi la sfârşitul anului 2018, deşi atunci inflaţia era în parametri acceptabili. Acum economia este mult mai fragilă decât atunci. Datoriile acumulate în timpul pandemiei sunt mult prea mari, iar veniturile populaţiei au şanse mici să facă faţă majorării ratelor bancare după scumpirile care deja au avut loc la energie şi bunurile de bază.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Parca SUA avea somaj minim. Deci ar avea de unde sa isi permita niste somaj.

    Full employment + inflatie a preturilor nu poate duce decat la o spirala inflationista pentru ca toti vor cere si majorari de salarii. 

    Eu cred ca Fed nu vrea neaparat asta. Mai sunt si alegeri si lumea vede la pompa cum sta treaba si vor fi presuni ca Fed sa repare ceea ce tot ei eu cauzat. 

    Asta cu datoriile e interesanta. Deci dintr-o data totul e "too big too fail" sau mai exact "too big to repay". O fi bine sa ai o economie in care bogatii datornici (firmele si statele) de fapt sunt cam cu un picior in groapa? 

    Mai aveau americanii o vorba cu hazardul moral. Vedem aici definitia clara: Fedul / politicienii / datornicii isi asuma riscuri pentru ca plateste nasul adica populatia prin inflatie. Noroc ca deocamdata populatia aia mai si voteaza. Sa vedem... 

    1. asa ai dumneata impresia ca voteaza...

    Problema e că băncile centrale au optat acum câțiva ani pentru dobânzi sub inflație vs recesiune și a ieșit un monstru.

    Nu se poate trăi sub această rețetă la infinit.

    Dacă ai populație tânără, gen Brazilia, Turcia îți permiți inflație și creștere economică, daca ai bătrâni că Japonia, Germania și Italia, chiar SUA e mai complicat. 

    1. Ce vreau sa spun e că dacă inflația era 2 la sută pe an și dobânda 0 și o creștere economică mincinoasă (constant sub deficitele anuale!!) părea că e ok , deși era tot un dezastru pe termen lung, dar acum la 7-8 la sută inflație și dobânzi 2, chiar 3 la sută e așa de complicat că o să își dorească să fi fost mai...clasici in abordare .

      Deci opțiunea de.Madadi a fost deja optata Sina dovedit un eșec monstruos . 

    inflatia va reveni la 1-3% in sua indiferent de costuri, alternativa, inflatia curenta de 10-20% anuala este echivalenta cu dezintegrarea SUA, daca se intinde pe mai mult de cativa ani.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9430
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7005
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9319
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7237
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.3717

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro