La muncă, dragi studenţi!

Îmi amintesc cum, copil fiind, aşteptam începutul anului şcolar cu o oarecare teamă. Pe de-o parte, mă bucuram să mă întâlnesc cu prietenii care îmi erau şi colegi de clasă şi eram nerăbdădor să mai descopăr ce materii noi trebuia să studiem şi ce manuale ni se mai distribuiau. Pe de altă parte însă, un nou an însemna noi probleme. Profesori noi, poate şi colegi noi, reguli noi. Aşa că plecam la un drum nou, de fiecare dată, cu sentimente amestecate.

Anul acesta însă, mă apucă spaima. Zilele trecute discutam, în parc, cu un vecin care îmi spunea că aşteaptă cu groază începutul anului şcolar. "Aglomeraţia” - mi-a explicat el, într-un singur cuvânt. Ştiam despre ce vorbeşte. Acum, că este vacanţă, ajung cam în 45 de minute la birou. De la 1 octombrie, dublu.

Dar asta nu e nimic pe lângă ce mă aşteaptă la facultate. Încep cu piatra de moară care, de anul acesta, a fost legată de gâtul Educaţiei. Ministrul. Credeam că un ministru mai slab şi mai iresponsabil decât Ligia Deca nu va mai exista niciodată în istoria învăţământului românesc. Mă înşelam amarnic.

Intră în scenă Daniel David. Omul este profesor universitar la Cluj, aşa că, spre deosebire de Ligia Deca, ar trebui să ştie despre ce vorbeşte. Şi totuşi... Nu îmi explic. Poate cineva mă lămureşte. Le pune ceva în apă acolo, la Guvern?

Mişcarea numărul 1. Ministrul David taie bursele studenţilor şi elevilor. Am înţeles explicaţia, că nu poţi să dai burse numite "de merit” la mai mult de jumătate dintre elevi sau studenţi. Dar dacă nu îţi convine numele, schimbi numele. Daniel David a tăiat banii. Este ca şi cum nu îţi convine că Grivei se numeşte Grivei - aşa că iei puşca şi îl împuşti.

Mişcarea numărul 2. Ministrul David măreşte normele. Probabil în mintea lui profesorii stăteau ca leneşii, pe marginea drumului, la umbră. Pentru că cei mai mulţi dintre cititorii acestei pagini, bănuiesc, nu lucrează în învăţământ, să vă explic pe româneşte ce a făcut ministrul David. A tăiat salariile. OK, teoretic nu, dar practic da. Teoretic nu, pentru că salariile, pe hârtie, rămân aceleaşi. Practic da, pentru că salariul este plătit pentru o normă. Însă mulţi profesori câştigau o leacă mai mult pentru că făceau ore din alte norme. Aceste norme sunt din posturile libere. Sunt ore plătite mizerabil, într-un sistem numit "plata cu ora”, dar înseamnă câţiva bănuţi în plus pentru profesori, care oricum sunt plătiţi jalnic. Acum, unele dintre acele ore nu se vor mai plăti, pentru că intră în normă.

Mişcarea numărul 3. După ce profesorii, elevii şi studenţii sunt buzunăriţi, acum învăţământul superior trebuie să primească o lovitură de măciucă în cap. Cum? Simplu. Ministrul David declară, pompos, că studenţii ar trebui să lucreze part-time.

Oricine a trecut în ultimii ani prin facultăţi ştie că amfiteatrele şi sălile de curs sunt goale. Marea majoritate a studenţilor pur şi simplu nu mai vine pe la cursuri. Mulţi colegi au cursuri cu trei sau patru studenţi - doar la examen apar mai mult de jumătate dintre cei 50 sau 100 înscrişi în hârtii.

Este o discuţie mai complicată de ce se întâmplă asta. Dar este o situaţie care s-a generalizat. Ministrul David a trăit pe Lună în ultimii ani? Bănuiesc că nu. Şi atunci ce nu înţelege? Dacă îi trimiţi la muncă şi pe cei câţiva care mai ştiu unde este adresa facultăţii vei distruge complet generaţii întregi de "absolvenţi”.

Ceea ce face Daniel David este să reînvie doctrina de pe vremea lui Ceauşescu a studenţilor care sunt trimişi "în câmpul muncii”. Să facă ce anume? Măcar dacă s-ar duce să facă ceva ce are, cât de cât, legătură cu diploma lor. Dar asta nu este o problemă pentru ministrul David. Am dat peste studenţi care muncesc la agenţii de turism, la supermarket sau la aeroport.

Nicolae Ceauşescu trimitea studenţii să dea cu târnăcopul la Canalul Dunăre-Marea Neagră, să sorteze cartofi sau să culeagă struguri pe la "cooperativele agricole de producţie”. Lumea s-a schimbat. Daniel David îi trimite să lucreze la saloanele de "hair-styling” sau ca "badigarzi”. Orice, doar să nu treacă pe la facultate.

Atunci, care este planul? Ce urmăreşte omul? Credeţi-mă că nu înţeleg. Măcar Ligia Deca avea idei confuze, greşite sau de-a dreptul ridicole despre învăţământ. Daniel David este, cred, primul titular al Educaţiei care nu are nici o idee. Singurul scop pentru care a fost luat în Guvern, din câte se vede, este să semneze orice grozăvie care permite tăierea de fonduri de la Educaţie.

De vreo 15 ani avem o lege care cere ca Educaţiei să îi fie alocate 6 procente din PIB. Nu a avut niciodată. Acum are sub 2 la sută. Rezultă logic că din cele 9 procente deficit - bani aruncaţi pe fereastră de guvernul Ciolacu - aproape jumătate sunt banii destinaţi Educaţiei. Altfel spus, guvernanţii au finanţat aproape 50 la sută din deficit tăind două treimi din banii care trebuiau să revină Educaţiei.

Toţi care lucrăm în Educaţie ştim asta. Îmi este imposibil să cred că Daniel David nu ştie asta. Dar bănuiesc că omul are alte scopuri. De aceea nu îşi contrazice şeful, pe domnul Bolojan, care ne-a cocoşat şi el cu "reformele”. Incapabil să taie măcar un leu de la pensionarii de lux, Ilie Bolojan ne-a făcut o serie de găuri în buzunare mai ceva ca un pistolar din Vestul Sălbatic. Încerc să îmi imaginez o zi de muncă a lui Daniel David şi a şefului său.

Opinia Cititorului ( 23 )

1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 26.08.2025, 06:43)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 07:57)
Va tot minunati de parca Romania a fost vreo data bine condusa. Noroc ca suntem parte din UE si NATO, altfel ar fi ca in anii 90 si acum.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 11:15)
  Mai grav este ca profesorii au fost ofensati atunci cand s-a spus ca li s-au marit salariile, dar nu au performat. Aceasta este o mare prostie care: (1) i-a intaratat pe toti profesorii si raspunsul se va vedea in toamna si (2) denota lipsa de cunoastere a sistemului educational (culmea, chiar din partea unui "universitar"). Ilustrul de la universitatea romaneasca de prestigiu Babes (locul 1200...1500 mondial) ar trebui sa stie ca rezultatele elevilor la examenele de capacitate si bacalaureat s-au imbunatatit in ultimul an (!). Apoi sunt cateva intrebari la care universitarul autohton ar trebui sa stie raspunsurile, dar nu le cunoaste (a picat examenul).
  Domnule universitar, cine a pregatit elevii care an de an castiga concursurile internationale (olimpicii nostri) si lasa fara medalii competitorii din celelalte tari (pe care noi ne tot chinuim sa le copiem, inclusiv in domeniul educational)? Da, exact, corpul profesoral care "nu performeaza".
  Domnule universitar, cine a pregatit elevii de top ai Romaniei care ajunga sa performeze usor la universitatile de frunte din Europa si SUA (ca la noi nici macar una nu este in primele 1000)? Da, exact, corpul profesoral care "nu performeaza".
  Domnule universitar, daca v-ati uita pe rezultatele obtinute de elevi la Capacitate, ati observa ca la aceeasi scoala, sunt atat elevi care obtin note mari, cat si elevi care obtin note mici. Cum va explicati ca acest corp profesoral care nu performeaza desi i s-au marit salariile, a pregatit elevii astfel incat sa poata obtine medii marii? Au impartit elevii din fiecare clasa si unora le-au predat de nota 10, iar altora, le-au predat simultan de nota 4 sau 5? NU domnule universitar, nu profesorii sunt de vina pentru rezultatele slabe ale elevilor din tara noastra, asa cum voi toti (politicieni, parinti, parentingisti, psiholog si altii incercati sa insinuati), ci elevii , parintii si mediul creat de clasa politica. Daca profesorii ar fi fost cei vinovati, nu ar fi existat in aceeasi clasa, cu acelasi profesor, atat elevi cu rezultate bune la examene, cat si elevi cu rezultate slabe la examene, pentru ca actul educational a fost acelasi pentru toti elevii din clasa respectiva. Rezultatele bune obtinute de cei putini arata ca profesorii isi fac bine treaba. Rezultatele slabe obtinute de cei multi arata ca s-au schimbat generatiile, de la an la an si ca ele sunt:
  - tot mai dezinteresate de educatie (dar profund interesate de burse si de distractie)
  - tot mai putin sustinute de parinti in actul educational, dar intens sustinute de acestia (prin interventii si presiuni asupra profesorilor) pentru dobandirea notelor mari (si nu a cunostintelor) in vederea obtinerii burselor (investitiile in saorme, terase si variate distractii sunt mai importante pentru parinti decat investitia in actul educational si ceea ce este mult mai grav, sunt mai putin importante decat formarea bunului simt al copilului. Generatiile sunt tot mai lipsite de bun simt, mai superficiale si cu pretentii tot mai deplasate, dar cu parinti foarte putin dispusi sa investeasca timp si bani in educatia copilului. Distractiile si stomacul au prioritate absoluta in fata actului educational. Dealtfel, este greu sa oferi ceea ce adesea nici tu nu ai - bunul simt). Bursele si goana dupa bani au si ele o contributie negativa insemnata la buna derulare a actului educational (am scris asta inclusiv in ziua in care primariile au anuntat acordarea burselor scolare - atunci s-a deschis cutia Pandorei).
  - o clasa poltica care a facut din Romania o tara in care educatia nu conteaza in sistemul bugetar pentru ca acolo au prioritate clanurile, cumetrii si spagile. De ce ar renunta un elev la distractie in favoarea studiului, daca are exemplul parintilor bugetari cu locuri calde si bine platite in sistemul bugetar, obtinute cu diplome de la fabricile universitare de diplome, sau chiar fara diplome (inclusiv de Bac)? Domnul Ciolacu si alti PSDisti pot confirma ce am afirmat. Clasa politica a transformat Romania in tara caciulilor furate, in care bugetarii de top fura caciula celorlalti, pentru ca legislatia si justitia permit, iar cei care aleg sa fie corecti si sa nu fure, raman cu paguba.
  Cum sa performeze mai mult profesorii, daca nu sunt sustinuti de parinti (prin educatia si sustinerea acordate in paralel copiilor si prin implicarea constructiva in actul educational) si daca politicul nu este capabil de a furniza conducere de calitate ministerului de resort si inspectoratelor? Copii acestia, cu rezultate slabe, sunt in general victimele parintilor si ale sistemului si mediului in care traiesc (si intr-o masura mai mica ale corpului profesoral, cu mentiunea ca dintotdeauna profesorul a fost cel mai prost platit bugetar asa incat nu putem pretinde sau astepta ca in aceste condii cei mai buni si promitatori adolescenti ai tarii sa opteze pentru cariera didactica. Candva, pe vremea odiosului, cariera didactica era la mare cinste si era o profesie respectata, cautata si dorita. Acum, este cautata doar de cei care nu isi "permit" ceva mai atractiv, cu repercusiunile corespunzatoare asupra calitatii actului. Putin oferim ca societate, asa ca trebuie sa fim realisti si sa nu ne asteptam la minuni).
  2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 11:56)
  Ministrul ar trebui sa stie care sunt problemele reale si sa ia masuri in consecinta.
  Cu cat numarul de elevi dintr-o clasa si lipsa de omogenitate sunt mai mari, cu atat ii este mai greu profesorului sa se plieze pe nevoile fiecarui elev si sa imbunatateasca actul educational.
  Cu cat profesorul are ore la mai multe scoli, este schimbat mai des, are mai multe materii de predat (ca sa isi faca norma), are mai multe activitati colaterale, sau are naveta mai mare de facut, cu atat mai mult va avea de suferit actul educational.
  Ministrul acesta genial a ales sa faca economie in detrimentul calitatii invatamntului, in loc sa taie salariile de merit care in cele mai multe cazuri nu au nicio baza merituoasa. Sunt un fel de sinecura a sistemului de invatamant la care sunt abnate aceleasi persoane, de regula cu functii de conducere. "Meritul" apare atunci cand faci alte activitati decat cele de baza (si nu atunci cand performezi in actul educational), adica activitati colaterale, care adesea se fac in detrimentul activitatilor de baza (fie prin neglijarea acestora, fie prin inlocuirea sau comasarea lor cu cele de baza). La aceste activitati, adera si personalul de conducere (care nu poate fi refuzat sau evitat), desi de cele mai multe ori nu se implica (decat, cel mult, marginal) si in final se ajunge la situatia in care personalul de conducere este participant la toate activitatile suplimentare din scoala (desi nu organizeaza si nu se implica direct in nici una dintre ele) si ajunge sa aiba cel mai mare punctaj si sa obtina salariul de merit, nemeritat. Salariul de merit acordat sub aceasta forma trebuie desfiintat, In schimb, ar trebui acordat celor care performeaza la cursuri (la orele de baza, nu la cele colaterale si putin eficiente) si celor care au orele fragmentate si fac naveta la mai multe scoli (pentru a-i pastra in sistem).
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 26.08.2025, 09:31)
...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 09:58)
Din câte știu, majoritatea studenților care nu vin la cursuri nu se spetesc muncind. Apoi, salariile din facultăți nu sunt deloc mici ( vedeți declarațiile de avere ). Plus programe umflate cu rost și fără rost cu materii, deplasări pe bani publici în locuri frumoase, uneori exotice, vacanțe ( concedii ) generoase în fiecare an.
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 10:27)
  Stim de ce se vine/nu se vine la cursuri. Pt ca , ce rost are sa stea 100 de persoane intr-un amfiteatru ca sa scrie dupa dictare? Ca asta se intampla la "ore". Merg cativa si restul, xerox.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 11:37)
  Studentii din afara au respect pentru munca si pentru obtinerea banilor prin forte proprii, ceea ce la noi nu exista (situatie pentru care parintii si politicul au principala vina, pentru ca atat unii cat si altii ii sponsorizeaza intens, fara a avea vreo masura sau pretentia unui raspuns adecvat din partea celui sponsorizat).
  Caz concret. O absolventa englezoaica de universitate (cu parinte de origine germana, doctor neurochirurg, cu venit anual in urma cu 10 ani de 80.000 lire, cu vila de 1 mil lire in Londra si 2 autoturisme Mercedes) a plecat sa faca masteratul in Franta si, desi avea parinti instariti, a ales sa se cazeze la o familie de francezi si sa aiba grija de copilul minor in schimbul unei chirii modice. Acelasi student (cunoscator a mai multe limbi straine), a ales ca in vacante sa fie animator si ghid turistic pentru grupurile de copii plecate in tabere scolare in Spania. Unui student german (fata), cu familie instarita, nu i-a fost rusine sa munceasa ca sa aiba satisfactia muncii si banului obtinut prin forte proprii, dar stundentului roman, cu pantalonii rupti in popou ii este jena sa munceasca. De-asta Germania este prima economie in Europa, iar Romania este penultima. Pentru ca acolo copiii sunt educati sa aiba bun simt, disciplina si respect pentru munca. La noi, copiii sunt educati sa fie mistocari, sa primesca tot ce doresc de la parinti si de la stat, sa poarte numai haine, mobile si dotari de firma. Ai lor au continut pe interior, pe cand ai nostri au continutul la exterior. Cei sapte de ani de acasa (care la noi au disparut), educatia si mediul fac diferenta. Nemtii si japonezii nu au resurse naturale, dar cu toate astea performeaza economic. Noi avem resurse naturale din plin, dar nu avem dezvoltare economica pe baze solide. De ce? Pentru ca noi suntem mai "destepti", suntem daci fara prea multa educatie si traim din furatul caciulilor. Noi nu muncim, noi suntem la mall, la terase, la munte, la mare sau unde ne trimite partidul (la formula 1, la Nordis pe litoral, la azilele de batrani, la dat tepe, spagi, la pensie la 45 de ani, la prelungit dosarele pana la prescriere etc etc).
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 13:01)
  Blestemul reusurselor, da e un fenomen studiat, de ce unele tari cu multe resurse se complac in mediocritate, inclusiv Romania, tara lui las' ca merge si asa, iar altele practic fara resurse performeaza.
  Explicatia ar putea fi, de nevoie. Cei fara resurse , de nevoie au investit in educatie, in cercetare, au cultura muncii, in Japonia de ex e o rusine sa nu muncesti, sa nu contribui cu ceva la binele comun, grevele japoneze sunt facute in asa fel incat sa nu sufere compania etc.
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 13:19)
  Ați văzut ce mândre sunt studentele
  noastre ? Cum să fie asemenea vedete bone ? Poate la un multimilionar din Vest.
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 13:31)
  Degeaba vii cu argumente de bun simt , basistul se crede si el profesor ( de vorbe goale )si a simtit nevoia sa ia apararea celor care fug de munca si studenti si profesori ( unii dintre ei )
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 14:45)
  Nu li se vede mandretea de buzele umflate care le acopera toata fatada.
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 15:14)
  Da, "cativa merg si restul, baruri si terase".
  Chestia cu scrisul este scuza puerila a chiulangiilor.
  Cine participa la ore poate sa iti spuna ca este diferenta substantiala intre materia predata de profesor, cu explicatiile. demonstratiile si completarile acestuia si materia citita de pe foile de hartie. Dupa participarea la cursuri, chiar si cel mai greoi ramane cu ceva in cap. Dupa efectuarea unei copii xerox, studentul ramane cu materia pe hartie si cu nimic in cap.
  4.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 16:10)
  Draguta, am participat la destule scrieri dupa dictare, ca sa ma lamuresc ca o tragere la xerox e suficienta. Suficienta ca sa iei si bursa si sa termini facultatea cu media peste 9.
  Asta e scoala romaneasca , toceala si atat. Aia se poate face f bine dupa xerox.
  4.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de gelu în data de 26.08.2025, 17:34)
  excelent!
5. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 26.08.2025, 10:25)
...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 12:41)
"Credeam că un ministru mai slab şi mai iresponsabil decât Ligia Deca nu va mai exista niciodată în istoria învăţământului românesc."
Aveti perfecta dreptate. Dl David este o calamitate pe care ati descris-o in fraze nemneritat de elegante.
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 13:04)
  Trebuia promovat la ministru, cel mai performant director de scoala. Sau de universitate. Un om testat, care stie ce are de facut la nivel local, avea sanse mai mari sa performeze national. Pe criteriul meritocratiei, nu doar apartenentei la un partid.
7. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 26.08.2025, 13:23)
...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 16:26)
"La munca dragi studenti! " se va transforma in "Nu mai protestati, bai animalelor!".
Totul la timpul potrivit.
Ban.Cher.Vali
1. 8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 18:02)
  e munca chiar asa de rea? adica, oricum vor trebui sa munceasca dupa studii. Daca au pretentii de la viata.
  Ca poti trai si cu f putina munca ,din 1 ora ,doua de munca /zi si din un hectar doua de pamant poti hrani o mica familie.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.08.2025, 18:40)
1. Sa se renunțe la sistemul de calificative din clasele 1 - 4. Astfel copiii (si mai ales parintii ) sa înțeleagă care este nivelul lor și locul lor între ceilalți copii.
2. Sa se renunțe la locurile cu plata ale facultăților. Nu poți sa ai amfiteatre și sali pentru 400 de studenți și tu sa zici ca scolarizezi la nivel academic 4000 de studenti.
Cu tot respectul, suntem în situația actuală din cauza mediului academic care a umflat norme pentru toate neamurile și a adunat pentru acestia studenti de toate nivelele.
3. Sa se reinventeze învățământul profesional, ca sa nu mai faca pe instalatori si coafeze te miri ce nepriceputi, de ajungi sa te tunzi de 3 ori intr-o zi sau sa înveți singur sa montezi un sifon.
10. Merg!
(mesaj trimis de Alonso în data de 27.08.2025, 00:00)
Sunt student la finante și exact asta voi face. Bursa e 1000 de lei și cel mai probabil o voi lua și anul ăsta. Oricum, dacă nu ai job nu faci mare lucru cu banii din bursa. Îl susțin pe Daniel David.