MIHAI IONESCU, ANEIR:"Băncile se concentrează pe Legea dării în plată, în loc să se uite spre alte sectoare"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Băncile se concentrează pe Legea dării în plată, în loc să se uite spre alte sectoare"

Băncile îşi focalizează preocupările, energia şi timpul ca să repare Legea dării în plată, pe care nici noi nu o agreăm în forma actuală, în loc să-şi concentreze atenţia spre alte sectoare decât construcţiile de case (desigur, şi ele extrem de importante), cum ar fi exporturile, este de părere Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a precizat: "În această perioadă, exportatorii sunt interesaţi de pieţele extra-comunitare, unde livrările de mărfuri, fie că vorbim de America Latină, Asia, Africa sau Orientul Mijlociu, necesită o finanţare substanţială, ca urmare a distanţelor mari faţă de ţara noastră, şi de garanţii pentru riscul comercial, unde aşteptăm implicarea Eximbank".

Mihai Ionescu apreciază intervenţia statului în "războiul" dării în plată, dar consideră că era de aşteptat ca un guvern tehnocrat să aibă o intervenţie mai tranşantă şi încă de la începutul "luptei".

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului, a spus, săptămâna trecută, că Guvernul susţine caracterul social al legii. Potrivit lui Dan Suciu, Ministerul Finanţelor Publice consideră că extinderea prevederilor acestui act normativ la creditele acordate prin Programul "Prima casă" nu ar fi benefică din perspectivă socială, întrucât majoritatea acestor debitori nu se află în imposibilitate de plată. Purtătorul de cuvânt al executivului a mai spus: "Guvernul sus-ţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, când a apărut în dezbaterea Parlamentului.

Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult, acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege".

Suciu a precizat că punctele de vedere ale ministerelor vor fi prezentate în Camera Deputaţilor atunci când proiectul legislativ va intra în dezbatere la comisia de specialitate.

Conform lui Mihai Ionescu, exportatorii nu au, "apriori, o problemă împotriva acestei legi", pentru că nu îi afectează în mod direct: "Ţinând cont de influenţele macro-economice pe care le va avea legea, în forma sa actuală, suntem interesaţi să nu existe perturbaţii în piaţa monetară şi valutară a ţării (majorări de dobânzi şi deprecieri de monedă) din cauza acestei reglementări.

Pe plan social, toată lumea o susţine, dar în momentul în care băncile vor fi obligate să reacţioneze în domeniul creditării, atunci va fi tulburată piaţa monetară (dobânzile) şi se va schimba interesul bancar", consideră reprezentantul ANEIR.

Blănculescu: "Nu putem discuta, profesional, despre impactul legii, pentru că ea nu va exista la noi"

Nu putem discuta, în mod profesional, despre impactul pe care l-ar avea Legea dării în plată în economia autohtonă, pentru că această lege, aşa cum este acum, nu va exista niciodată pe piaţa noastră, opinează analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a precizat: "Din punct de vedere legal, fundamentul dării în plată este operaţiunea juridică de restrângere a unui împrumut prin care se transferă dreptul de proprietate şi se stinge debitul. Ani de zile, cât am condus AVAB (n.r. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare), am lucrat cu darea în plată, care era permisă prin lege specială.

Eu garantez că Legea dării în plată nu va intra în vigoare în România sau va cădea la Curtea Constituţională, după ce o bancă va ridica excepţia de neconstituţionalitate, în cadrul unui proces.

De ce spun asta? Transferul dreptului de proprietate se face cu manifestarea voinţei din partea celor două părţi, pentru că, în România, proprietatea este garantată. Din punct de vedere legal, vânzătorul şi cumpărătorul îşi produc transferul de proprietate în mod constituţional. Conform legii, în forma sa actuală, împrumutatul îşi manifestă dorinţa, dar împrumutatorul - nu, intrarea în proprietate realizându-se fără acceptul său. Nimeni nu poate obliga pe cineva să intre în proprietatea cuiva. Este ca şi cum am obliga, prin lege, toate fetele în vârstă de 18 ani să se căsătorească. Acest lucru nu este posibil, este neconstituţional, fiind afectat dreptul la viaţă.

Legea dării în plată nu este aplicabilă. Ca să se poată aplica, trebuie să nu fie retroactivă şi să se facă prin voinţa părţilor.

Aşa cum este acum, ea nu va produce efecte, este utopică, pentru că forţează transferul dreptului de proprietate, şi va cădea la Curtea Constituţională, când prima bancă va contesta în instanţă notificarea clientului de dare în plată şi va ridica excepţia de neconstituţionalitate. De aceea nu putem vorbi de un impact pe piaţă".

Domnul Blănculescu ne-a spus că, acum, în sistemul bancar, se manifestă un impact emoţional pe termen scurt, prin înăsprirea condiţiilor de creditare: "Sunt măsuri semnal, cu direcţie clară pentru legiutor, un semnal de avertizare timpurie, pentru ca să nu aprobe această lege. Nu vorbim aici nici despre concepţia băncilor, nici despre opinia populistă, ci, din punct de vedere legal, legea nu este solidă şi aplicabilă. În acest context, nu are rost să facem risipă de energie, ca să discutăm efecte ce nu vor exista".

Mediul de afaceri nu poate susţine o lege care intervine în contracte, întrucât, ulterior, în aceeaşi bază, pot fi date legi care să conducă la intervenţia în orice alte contracte, după cum ne-a spus, săptămâna trecută, Cristian Pârvan, secretarul general ala Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa ne-a explicat: "Nu vorbesc de Darea în plată în speţă, ci de principiul legii în sine. Dacă este vorba să se intervină în contracte, atunci mediul de afaceri nu poate susţine o astfel de lege. Eu nu contest că oamenii au parţial dreptate. Băncile au greşit radical prin poziţia luată, iar acum se încearcă adoptarea acestei legi. De la început dialogul a fost viciat de poziţia băncilor. Însă trebuie găsite soluţii corecte care să nu-i încurajeze pe speculatori".

Mediul de afaceri face parte, alături de deponenţi şi de clienţii performanţi, din acea "voce tăcută" care nu s-a exprimat până acum pe textul acestei legi, după cum consideră Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Sistemul bancar şi-a expus vehement, în mai multe rânduri, punctul de vedere împotriva textului legislativ, propunând şi unele măsuri de modificare a proiectului, cu care iniţiatorii nu sunt de acord.

Lunea trecută, legea a trecut de plenul Seanatului, cu unanimitate de voturi şi cu două amendamente - plafon de 150.000 de euro la valoarea de contractare a creditelor şi condiţia ca ipoteca să fie pusă asupra locuinţei achiziţionate.

În următoarea perioadă, legea urmează să intre la vot în Comisia juridică din Camera Deputaţilor şi, ulterior, în plenul Camerei, care este for decizional.

FLORIN GEORGESCU, BNR:

"Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă"

Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă, este de părere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a scris, pe blogul BNR, că, în contextul actual, decidenţii politici pot opta pentru susţinerea Legii dării în plată, însă cu o serie de modificări: "Amendamentele se impun pentru a asigura claritate şi funcţionalitate legii, a evita birocraţia. Totodată, se impun câteva amendamente pentru a orienta sprijinul numai către cetăţenii cu credite pentru locuinţe, a căror situaţie financiară a fost sever afectată de criză şi care nu mai pot plăti ratele la bănci, excluzându-i pe cei care, din motive subiective, nu mai vor să plătească datoriile la bănci. Forma finală a legii trebuie să asigure menţinerea stabilităţii financiare în România".

Printr-o lege specială ca aceea a dării în plată, poate fi reechilibrat un contract, în condiţiile în care executarea acestuia a devenit excesiv de oneroasă pentru debitor, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi degradarea stării materiale a acestuia, care poate justifica asigurarea unei protecţii suplimentare a debitorului, susţine domnul Georgescu, precizând: "Dar această recalibrare a contractului trebuie să respecte garanţiile constituţionale atât ale creditorului, cât şi ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de voinţă a părţilor".

Pentru ca Legea dării în plată să se circumscrie strict caracterului său social, este necesar ca, la nivelul Camerei Deputaţilor, să fie adoptate şi alte amendamente pe lângă cele două introduse în Senat. Acestea ar putea presupune ca bunul imobil să fie locuit de consumator şi ca rata lunară să depăşească ponderea de 65% din venitul net al acestuia, potrivit oficialului BNR.

Domnia sa spune că legea nu trebuie să fie imperativă, ci să se asigure posibilitatea participării voluntare a debitorului şi, respectiv, creditorului la utilizarea instrumentului dării în plată.

"Considerăm că prin adoptarea de către forul legislativ cel puţin a acestor amendamente, Legea dării în plată se poate încadra cu rigurozitate în sfera de cuprindere a unei legi privind protecţia socială a unui anumit grup de cetăţeni".

În cazul neadoptării amendamentelor menţionate de mai sus, există un risc ridicat privind afectarea reputaţiei şi credibilităţii instituţiilor româneşti, deteriorarea ratingului de ţară şi înregistrarea unui impact negativ indezirabil asupra finanţelor publice, conform domnului Georgescu.

Domnia sa a reamintit că un proiect legislativ de transpunere a Directivei Europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobiliare rezidenţiale se află în dezbatere publică, având termen de aplicare cât mai curând după 21 martie 2016. "Viitoarea lege urmăreşte realizarea unei pieţe interne mai transparente, eficiente şi competitive, prin asigurarea unor contracte de credit coerente, flexibile şi echitabile pentru bunuri imobile, promovând, totodată, practici sustenabile de împrumut, incluziunea financiară şi asigurând, astfel, un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor".

Opinia Cititorului ( 16 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. are dreptate ionescu, unde este sprijinul pentru exportatori mai ales din partea statului roman, ca de la bancile straine nu astept nimic

    georgescule, despre bancile care au modificat unilateral dobanzile unor contracte de credit in derulare ale PF si PJ nu zici nimic? in conditiile in care dobanda din piata scadea, dobanzile platite de debitori cresteau ... aceste fapte nu sunt penale ?? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Blanculescu vorbeste sa se afle in treaba sau poate a primit plicul, valiza sa debiteze asa ceva.

    Eu am fost executat pe diferenta. Am vrut, nu. E constitutional ? E bine pentru banca DA ! 

    26 de ani unde ai fost de nu ai observat aceste amanunte ? 

    Domnu cu exportu, trebuie sa infiintati Primul Export sa cereti garantie 50% de la stat daca se pierde Tir-ul pe drum asa fac " afaceri" bancile de la noi. 

    Sunteti putin nesimtit sa cereti bancilor sa finanteze economia reala FARA GARANTIA STATULUI ! 

    BNR blogist la ce mai avem nevoie de ARB? 

    Este interesant ca pe blog ii apare numele la solicitarea Bursei -Carabulea ureche  

    suta. 

    Unde ai fost BNR 26 de ani? 

    Unde ai fost BNR cand s-a inserat "CLAUZE ABUZIVE" in contract? 

    Azi de ce nu comentezi BNR-ule sentinta definitiva nepusa in practica OTP-ANPC ? 

    Am inteles ati avut 25 de pagini , s-au discutat... vreti ca omul sa traiasca cu 35% din venit urmatorii 20 de ani , ceea ce este INFIORATOR cum ganditi !

    Credit imobiliar pe 30 de ani cu indatorare 65%. Aceadta inseamna ai racit sever, faci o complicatie, nu mergi la lucru, ai pierdut casa, avans, rate si esti EXECUTAT PE VIATA PE DIFERENTA ! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Foarte interesant, dle Blănculescu. Excelent punct de vedere. Transferul proprietății devine forțat. Asta se întâmplă și deoarece clientul nu demonstrează că nu mai poate plăti (în textul LDP nu se cere), ci poate că vrea să facă un faliment strategic.

     

    În legile românești, nu casa este obiectul contractului de împrumut, ci banii. Se împrumută și se restituie bani. Atât. Nu ciment, cărămizi sau pământ. Banca nu a evaluat casa să vadă dacă ÎI PLACE, dacă are POTENȚIAL pe viitor, etc (ca să fie de acord să o preia în caz de faliment). A evaluat-o doar ca preț. 

    Excelent, dle Blănculescu, are mult sens ce spuneți. Dar atacul la CCR se va produce, probabil, doar în cazul țeparilor speculatori imobiliari care vor ceda un imobil de sute de mii de €. În cazul unui client sărăcit, care nu are altă avere și nu mai poate plăti, în mod obiectiv, banca va executa ce poate și gata. Cu sau fără LDP, rezultatul ar fi fost același. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Cristi C, ma dezamagesti!

      Iti dai arama pe fata cu fiecare prilej. Asa zisii "tepari speculatori imobiliari", cum au fost porecliți niște dezvoltatori imobiliari, oameni de afaceri ca oricare altii, s-au imprumutat de la banci, nu au furat acei bani. 

      Daca avem de-a face cu o teapa, aceasta s-a facut cu complicitatea bancherilor!

      Iar vehementa de care dau dovada acum toti bancherii arata ca se simt cu musca pe caciula, tremura de frica sa nu iasa la iveala tepele pe care le-au dat ei! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ce aramă, anonimule? Se pare că nu mă citești cu suficient de multă frecvență. Am spus acum câteva zile următoarele, tot unui anonim care se lamenta în legătura cu caracterul neregulamentar al acelor credite.

       

      DA, se prea poate ca mafia politico-securistă să fi corupt sistemul bancar. Niște directori au ajuns mână în mână cu hoții și le-au dat credite pe baze false. De ce amestecăm Parlamentul pentru a nu îi lăsa pe bancheri să îi urmărească în instanțe pe aceste jigodii? De ce Parlamentul, în spatele unei mase de nefericiți CHF, acordă o AMNISTIE pentru toți nenorociții securiști care au furat din sistemul bancar? De ce? Arama ta, anonimule, este jegoasă, pătată și împuțită. 

       

      Scriam că există, deci, 1402 persoane fizice care au credite de peste 150 mii de €. Valoarea lor este de 380 milioane €. 

       

      După cum s-a mai spus în presă, condițiile în care aceste credite ipotecare au fost acordate sunt neclare (ca să nu spunem mai rău, de fals și fraudă). Putem suspecta că pile de partid, securiști s-au folosit de corupție. Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat pe 13 dec 2012. 

       

      —- 

      “Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) – Structura Centrala au efectuat un numar de 48 de perchezitii domiciliare in Bucuresti si judetele Satu Mare, Ilfov si Valcea, actiunea vizand destructurarea unui grup infractional organizat, constituit din 58 de persoane, specializat in savarsirea infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalarea banilor, se arata intr-un comunicat al DIICOT. 

       

      Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din Bucuresti, invinuitii au realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare, respectiv prin obtinerea in mod ilegal de credite de la 2 unitati bancare, pentru un numar de 35 de societati comerciale controlate de catre membrii grupului infractional organizat.” 

      —- 

       

      Printre acuzați: Oana Mizil (PSD, partenera lui Vanghelie), Sorin Roșca Stănescu (PNL), Valentin Nedelcu (om de afaceri), Bebe Ionescu, Adriean Videanu, etc. 

       

      Băncile investigate: BRD, Volksbank. Cea din urmă declara “Volksbank are o echipa de management noua, toti membrii directoratului fiind numiti dupa septembrie 2010. Frauda a fost identificata si raportata autoritatilor in mai 2010” 

       

      Cu aceste date în față, se poate deduce că actuala luptă de eliminare a pragului LDP este runda a doua din bătălia mafiei politico-securiste cu sistemul bancar în care au infiltrat cârtițe corupte la nivelul directorilor departamentelor de creditare. DIICOT a arestat 58 de persoane atunci, în 2013. Mai are de lucru și pentru restul până la 1402. 

       

      Prejudiciul estimat atunci, în 2013, doar pentru acea rețea (să nu credem că era singura), era de 85 de milioane €. Oficialii Volksbank au reactionat: “Volksbank a sesizat autoritatile, inca din mai 2010, in cazul unor dosare de credit in care s-au utilizat documente falsificate. Expunerea totala pe client si firmele afiliate este, insa, de circa 8 milioane de euro, mult sub cele 85 de milioane anuntate de DIICOT. Creditele beneficiaza de garantii imobiliare.” 

       

      Dimensiunea reală a tuturor rețelelor de fraudare (aceea din 2013 a fost descoperită ca urmare a unui auto-denunț, făcut de Valentin Nedelcu, un infractor prins pentru alte nereguli și care și-a ușurat soarta turnând una dintre rețele) este însă mult mai mare, de cca 300 de milioane de €. În general, băncile nu au interesul să cheme DIICOT și presa. Riscul reputațional rezultat ca urmare a valului de publicitate negativă, poate avea un impact mai mare asupra restului sănătos de afacere bancară decât prejudiciul în sine. Este de înțeles dacă băncile aleg să îl recupereze fără publicitate, în sala de tribunal, prin executare și asupra imobilului dar și asupra veniturile viitoare ale debitorului infractor. 

      Parlamentul, prin eliminarea pragului LDP, se ocupă de AMNISTIA rețelelor de fraudare a băncilor folosind ipotecile imobiliare. Astfel, 300 de milioane de € nu vor mai putea fi recuperate de la infractori de către bănci. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Cu 11 credite care apara consumatorul si cred ca el este strans de ou ou, ratotta.

      Moll 6,5 euro neexecutat 8 ani, vezi emisiunea de ieri la Pro tv, e trecut si la Bursa ca Udrea, Truica, soferul lui T a zis ca nu intra ca sunt cercetati e normal. 

      Da a e adevarat ca creditul de 6,5 mil euro nue executat 8 ani cineva trwbuie sa stea la puscarie. Imi dau cu presupusul cine, directorul de banca care a dat creditul pe Romania sa nu mergem mai sus, cineva din Bnr care a avizat tranzactia ( peste 1 mil euro trebe aprobare), cel care a semnat creditul, firma de executare care nu s-a conformat.

      Ce zici cu Volksbank e apa de ploaie in tara, ce a facut in Austria, in toata Europa de Est. Ma asteptam sa fie condamnat cineva de la Viena , dar cred ca s- a acoperit mizeria sub pres; e doar o simpla parere. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu aprobă BNR niciun credit, de unde le scoți, frateeeeee! Tu nu vezi câte neadevăruri ai în arsenal! Dacă nu sunt ale tale, să te îngrijorezi din cauză că un escroc ți le livrează iar tu ești credulul.

       

      Iată ce s-a întâmplat în cazul creditului băsescu. 

       

      "„Pot să vă spun care este principiul. Există o limită până la care se poate se da un credit. În aceste condiții, se poate da un credit până la 700.000 de euro la CEC. Mai departe, dacă sunt situații speciale, dacă există garanții, dacă există condiții de venit, creditul se poate da cam până la două milioane de euro, cu aprobarea Comitetului Director al băncii”, a declarat Adrian Vasilescu. 

       

      „Mai departe, dacă există o cerere pentru un credit mai mare de două milioane de euro și sunt și condiții ca să poată fi obținut, atunci conducerea băncii trebuie să ceară aprobarea Consiliului de Administrație. Asta este regula generală. Regula este înscrisă în norme, ea se aplică”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu." 

      Ambele organisme, Comitetul Director și Consiliul de Administrație sunt ale băncii, ale CECului, nu ale BNR. Consiliul de Administrație este cel suprem și el numește Comitetul Director (adică, al directorilor). 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Era vorba despre atitudinea ta absolut părtinitoare, numindu-i țepari pe niște clienți ai băncilor, iar pe bancherii , care sunt cel puțin la fel de vinovați, îi treci cu vederea.

      Clica securista este oriunde, numai în bănci nu!

      Câți bancheri, de la noi și de aiurea au fost condamnați, pedepsiți, blamați, pentru creditele eufemistic numite neperformante?!?  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      la inchisoare.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Emisiunea din decembrie cu Moll 6,5 euro persoana.

      Ieri 11 credite Olteanu, pe persoana cred.

      Daca pe Bursa o poti face " escroc" treaba ta, asa ca eu sunt credul. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ah, acum am înțeles. Nu este o neclaritate la mijloc. Eu am spus "țeparilor speculatori imobiliari care vor ceda un imobil de sute de mii de €", iar tu te-ai referit la ei ca "dezvoltatori imobiliari, oameni de afaceri ca oricare altii".

       

      Hai să îți spun un principiu, după aceea mai vorbim. Știi de ce o Persoană Juridică este favorizată de stat (aproape oriunde pe planetă, în regimul capitalist) semnificativ mai mult decât o Persoană Fizică? 

       

      Înainte de rășpuns, o să spui? Cum, nu este adevărat! Ba da. PJ au numeroase facilități fiscale, nivel de taxare redus (chiar și la noi, unde există cota unică) pe profitul lor, deduceri ale cheltuielilor din suma impozabilă, etc, facilități inimaginabile pentru PF. PF își plătește totul, pensia, sănătatea, apărarea patriei, TOTUL. Ba este și impozitată pe muncă de chelește. Ba chiar, în SUA, PJ au început să ceară drepturile din Constituția Americană care erau, până mai ieri, disponibile doar PF, de exemplu: free speech. Deci DA, Firmele, PJ sunt favorizate în sistemul capitalist. Să acceptăm acest lucru. 

       

      Una din facilitățile unei PJ față de PF este abilitatea de a da faliment. În România, doar PJ putea face asta. Să nu discutăm despre falimentul PF, nu exista la acea dată. 

       

      Tu te-ai întrebat despre acei oameni pe care eu continui să îi numesc ȚEPARI, iar tu, oameni de afaceri.... te-ai întrebat DE CE AR RENUNȚA ei la minunatul regim de PJ, protejată de legi și facilități, pentru cel de PF? Eu nu pot să pricep. 

       

      Singurul argument pentru care cineva ar trece de la PJ la PF, într-un contract de credit, este pentru a SPECULA niște reglementări menite de a înlesni accesul la creditare al oamenilor simpli. Poate, de ex, TVA de 5% în loc de 20% (de la un moment dat, a devenit 20% și pentru PJ). 

      Cineva s-a crezut șmecher, țepar. A renunțat la regimul protejat al PJ, acela de a putea da faliment, pentru cel ingrat al PF, care poate aveau TVA mai mic, avans mai mic, etc. DAAAR! Renunțând la PJ și devenind PF, acum acest țepar este executat de bănci până la recuperarea sumei, din toate garanțiile și averile acestuia. Nu mai are loc de ascuns. Înțelegi de ce îi numesc țepari? Vroiau să dea țeapă, dar au și luat una mare. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Poate baieti destepti/ fete destepte; nu stiu multe despre ei. Cert este ca au intrare in varf.

      Altceva vreau sa te intreb ce venit trebuie sa si sa te incadrezi la 1 milion pe persoana dar la 2 ?

      Poate negociezi un comision doua in minus. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ioana băsescu avea venituri ca să justifice împrumutul de 1 mil. Notar în cartierul de fițe, exclusivitate la serviciile de notar din programul Prima Casă al BRD. Adică, să fii abonat la banut public sau să fii conectat la banul privat care a ajuns privat din cel public ca urmare a unor "servicii" pe care un primar le-a făcut unor investitori în zona aceea de fițe. Așa înțeleg eu că merge lumea.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Dar de aici sa avorzi credit pe perdoana 10-20 de ani mi se pare iresponsabilitate din partea bancii.

      Cred ca a garantat cu terenul, nu poate platii i se ia terenul si gata.

      Desi cred ca azi acel credit e deja platit 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    FLORIN GEORGESCU, BNR:

    "Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă" 

    ' Intervenţia statului în funcţionarea liberă a pieţei se impune să fie cât mai redusă, este de părere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). '

    luind de buna aceasta fraza propun desfiintarea programului 'prima casa' care este un amestec clar si direct al statului in principiile economiei de piata , in acelasi timp LDP trebuie sa fie aceeasi ptr toti fara nici un plafon si fara sa aibe caracter social ptr ca ar insemna discriminare  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Cerere-oferta fara stat.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay

ENGLISH SECTION

more articles

Conferinţele Teatrului Naţional
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS