Ministrul Mediului: „Peste 4.000 de construcţii suspecte de ilegalitate pe litoral”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că există peste 4.000 de construcţii din zona costieră suspectate că ar fi fost ridicate ilegal, potrivit unui raport care, susţine ea, a fost ţinut la sertar timp de trei ani, conform news.ro.

Declaraţiile au fost făcute vineri, în timpul unei vizite pe plaja din Năvodari, unde ministrul a prezentat situaţia construcţiilor de pe litoral.

Potrivit acesteia, în cursul anului trecut au fost identificate 105 construcţii ilegale pe plajele din România.

„În momentul de faţă, 90 de construcţii au fost deja dărâmate din toate plajele din România, deci nu vorbim doar de Năvodari. Iar cele care nu au fost dărâmate au fost readuse la funcţia pentru care au primit autorizaţii”, a explicat Buzoianu.

Ministrul a dat ca exemplu containere care aveau autorizaţie pentru depozitare, dar care fuseseră utilizate în alte scopuri şi au fost readuse la destinaţia iniţială.

Ea a precizat că toate construcţiile identificate în 2025 ca fiind ilegale pe plaje au fost fie demolate, fie aduse în legalitate. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că problema construcţiilor ilegale a dispărut, deoarece există numeroase situaţii similare în zona costieră, inclusiv în afara perimetrelor de plajă închiriate.

Buzoianu a afirmat că ministerul a analizat un raport care indică existenţa a peste 4.000 de construcţii suspecte de ilegalitate în zona costieră, ridicate înainte de linia stabilită pentru protecţia litoralului.

„Am reuşit să arătăm că sunt undeva la peste 4.000 de construcţii suspecte de a fi ilegale pentru că sunt realizate înainte de linia de zonă costieră”, a declarat ministrul.

Potrivit acesteia, pentru aceste cazuri au început deja proceduri juridice, iar autorităţile pregătesc inclusiv studii care ar putea fi folosite ca probe în instanţă. Cazurile urmează să fie analizate individual.

Ministrul Mediului a explicat şi mecanismul prin care au apărut aceste construcţii.

Conform declaraţiilor sale, unele terenuri care iniţial aparţineau statului au fost transferate, prin decizii ale consiliilor locale, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale.

Ulterior, aceleaşi autorităţi locale au trecut terenurile din proprietatea publică a UAT-urilor în proprietatea privată a acestora, iar apoi au decis vânzarea lor. După ce terenurile au devenit proprietate privată, au început să apară construcţiile, a explicat Diana Buzoianu, potrivit news.ro.