Ministrul Muncii, prima care părăseşte Guvernul Cioloş

P.B.
Ziarul BURSA #Politică / 15 aprilie 2016

Ministrul Muncii, prima care părăseşte Guvernul Cioloş

Sindicaliştii: Alţi colegi din Guvernul Cioloş "ar putea să înveţe de la Ana Costea"

Actualizare 9:13 Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, explică că împreună cu echipa a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării

Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, explică că împreună cu echipa a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de Finanţe, iar colegii din Guvern nu i-au comunicat marţi că OUG nu va intra pe ordinea de zi.

"Pe 18 aprilie 2016 se împlinesc cinci luni de când doamna ministru Ana Claudia Costea a preluat portofoliul de ministru al Muncii. La preluarea mandatului, obiectivele ministrului Muncii au fost precizate clar şi au fost prezentate şi mass media în prima conferinţă de presă din decembrie 2015. În perioada 17 noiembrie 2015- 31 martie 2016 Ministerul Muncii a continuat implementarea şi a finalizat un număr de 8 proiecte finanţate prin POSDRU 2007- 2013. E vorba de programe care facilitează şi stimulează incluziunea socio - profesională a persoanelor expuse riscului de marginalizare socială, iar indicatorii acestor programe au fost atinşi în proporţie de 95%. Ministerul Muncii se numără printre puţinele ministere care au realizat aceste cifre. Un al nouălea program e în implementare până pe 30 aprilie 2017, iar în martie s-a semnat contractul de finanţare al unui alt program, finanţare asigurată prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014- 2020", scrie comunicatul postat pe siteul ministerului.

Anul acesta Ministerul Muncii a îndeplinit toate condiţionalităţi ex-ante pe domeniul de competenţă, precizează sursa citată.

Prin îndeplinirea acestor condiţionalităţi fiecare stat din Uniunea Europeană garantează existenţa condiţiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene structurale şi de investiţii, se mai arată în comunicat.

"O condiţionalitate tematică îndeplinită de ANOFM şi Ministerul Muncii se referă la politicile active în domeniul forţei de muncă, concepute şi aplicate prin prisma orientărilor pe piaţa forţei de muncă. Aici a fost vorba atât de o strategie pentru serviciile de ocupare şi măsurile active, cât şi de implementarea la nivel naţional a unui sistem de colectare şi analiză a datelor privind piaţa forţei de muncă. O altă condiţionalitate se referă la începerea modernizării şi reformei instituţiilor pieţei de muncă. În sfârşit o a treia condiţionalitate are legătură cu promovarea forţei de muncă pentru tineri, prin interoperativitatea unor baze de date a mai multor instituţii, inclusiv prin executarea garanţiei pentru tineret. Cu alte cuvinte s-au îndeplinit condiţiile necesare pentru absorbţia fondurilor europene la acest minister pe acele axe de acţiune", scrie fostul ministru al muncii.

"Pe plan legislativ, trebuie menţionată promulgarea de către preşedinte a unei legi în domeniul adopţiei care simplifică mult procedurile pentru viitorii părinţi şi scurtează multe dintre termenele prevăzute de vechea lege. De asemenea, Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege privind Venitul Minim de Incluziune, proiect care a fost aprobat în Guvern şi înaintat Parlamentului. În aceeaşi situaţie se află şi proiectul de lege care separă clar activitatea inspectorilor de muncă de cea a inspectorilor sociali", se mai arată în comunicat.

După multe întâlniri la începutul anului, la Ministerul Muncii s-au finalizat cu succes consultările sindicate - patronate pe tema salariului minim. Salariul minim brut în plată a fost stabilit la 1250 lei, măsura fiind aplicată de la 1 mai 2016, precizează sursa citată.

În privinţa legii salarizării, trebuie făcute mai multe precizări, pentru că Ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect, se arată în comunicatul postat pe siteul ministerului mediului.

"Finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului. În decembrie 2015, obiectivul "Elaborarea unei legi a salarizării unitare" a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul "Programe şi strategii". Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016", precizează sursa citată.

"Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema "Procedura şi Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice". Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi confederaţiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanţele de salarizare atât din interiorul instituţiilor, cât şi între instituţii. În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ţinut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim trebuie să fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile şi patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii şi specialiştii din minister au lucrat până la 5 dimineaţa. Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani", mai scrie în comunicat.

Potrivit sursei citate, nu a fost acceptată această variantă, iar condiţiile iniţiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu.

"În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de Ministerul de Finanţe şi de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanţe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ", scrie în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înţelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a ameninţat cu demisia pentru retragerea ordonanţei, în condiţiile în care ştia de luni că ordonanţa nu va intra în şedinţa de guvern de miercuri. Ministrul Muncii îşi asumă problema de comunicare, dar precizează totuşi că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalţi trei miniştri prezenţi marţi la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit, probabil, nu au ştiut acest lucru, pentru că nimeni nu a menţionat nimic în cadrul şedinţei, precizează sursa citată.

La capitolul comunicare, în comunicatul postat pe siteul ministerului muncii se mai face o precizare: "O ştire, care cita surse guvernamentale anonime, susţinea că ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină şi 3 milioane euro pe ceasuri, şepci şi stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educaţie şi serviciu. Gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere şi s-a afirmat că numai prin intervenţia Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului "Garanţia pentru tineri", iar fişa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenţiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul ţintă să fie identificaţi şi luaţi în evidenţa Serviciilor Publice de Ocupare. Fişa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenţia de achiziţie a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanţare. Mai mult, nu Guvernul este cel care "aprobă" sau verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate".

În final, ministrul Muncii a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea, se mai arată în comunicat.

"În aceste condiţii doamna Ana Claudia Costea îşi exprimă speranţa că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării", scrie sursa citată

(I.D.)

-----

Ministrul Muncii, Claudia-Ana Costea, şi-a depus ieri demisia din funcţie, pe care premierul Cioloş a şi acceptat-o, devenind primul membru din Executivul tehnocrat care pleacă înainte de finalizarea mandatului.

"În perioada imediat următoare voi înainta domnului Preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice", a declarat Dacian Cioloş, într-un comunicat sec al Guvernului.

Demisia ministrului Costea vine ca urmare a scandalului privind proiectul de ordonanţă de urgenţă referitor la salarizarea bugetarilor. Amintim că Executivul condus de Dacian Cioloş a decis să retragă proiectul ordonanţei de urgenţă cu pricina, după presiunile venite din partea sindicaliştilor şi după ce ministrul Muncii ameninţase că îşi va da demisia dacă proiectul va fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri.

Reprezentanţii sindicatelor susţin că demisia ministului Muncii, Ana Costea, a fost un "gest de onoare" şi că a dat "dovadă de onestitate", susţinând în acelaşi timp că alţi colegi din Guvernul Cioloş "ar putea să înveţe de la aceasta".

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) a declarat, referitor la demisia ministrului Muncii, că regretă că aceasta a plecat din fruntea ministerului.

"Consider că decizia demisiei nu are legătură cu mandatul. Ştiu că deciziile privitoare la salarizarea în sectorul bugetar fuseseră luate şi duse la Secretariatul General al Guvernului. Mai degrabă văd demisia, ca gestul unui om care simte că nu are ce să caute într-o echipă", a declarat Dumitru Costin, citat de Mediafax.

Marius Nistor, preşedintele sindicatului din învăţământ "FSE Spiru Haret", a declarat că demisia a fost "un gest de onoare" din partea ministrului Muncii: "A dat dovadă de onestitate retrăgând proiectul de ordonanţă. Nu poţi promova cu bună ştiinţă un proiect de lege care ar aduce prejudicii mari celor care lcurează în segmentul bugetar".

"Retragerea" ministrului a fost anunţată de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, care a declarat că noile discuţii legate de salarizarea bugetarilor "vor începe pe alte baze, cu sau fără ministrul Muncii, Ana Costea", unul dintre semnele că plecarea doamnei ministru era iminentă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că "proiectul este important" şi că "orice este posibil" când vine vorba ca actul normativ să fie realizat de alt ministru al Muncii.

Dan Suciu a menţionat că Dacian Cioloş i-a cerut explicaţii ministrului Ana Costea după ce aceasta a avertizat că îşi dă demisia dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea în sectorul public va fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Executivului.

Guvernul şi-a recunoscut înfrângerea în faţa "partenerilor sociali" şi a anunţat că va abandona ordonanţa propusă, urmând să lucreze la un nou act normativ legat de salarizarea bugetarilor.

Proiectul retras de Guvern propunea, printre altele, eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii sau eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită. Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar urma să fie de 1 la 12, cu cel mai mic salariu de bază în valoare de 1.250 de lei şi o limită maximă de 15.000 de lei pentru salariul preşedintelui. Efortul financiar brut estimat pentru implementarea proiectului de ordonanţă de urgenţă era de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net - 1,503 miliarde de lei.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Adica dupa acele majorari ale salariilor bugetarilor, care si asa in medie erau mai mari decat salariul mediu pe economie, mai urmeaza inca o majorare, ca doar asa se face cand urmeaza campania electorala.

    Printre minunatiile facute de Ministerul Muncii ar fi trebuit sa se fi aratat si acele proiecte finantate din fonduri publice (europene) in care asa zisele femei maltratate de soti erau educate si invatate sa faca curatenie, sau carora li se dadea mii de lei chiar daca unele dintre ele erau false, iar angajatii in aceste proiecte primeau si inca primesc salarii de 2 - 3 mii de euro / luna, adica mai mult decat ministrul... De astea nu se prea vorbeste fiindca astfel de proiecte se organizeaza de obicei in toate ministerele. 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro