Modelele AI devansează candidaţii umani la admiterea în universităţile din Japonia

Modele avansate de inteligenţă artificială au obţinut rezultate spectaculoase după ce au fost testate pe subiectele examenului de admitere la universitate din Japonia pentru anul 2026. Potrivit agenţiei Xinhua, care citează cotidianul financiar Nikkei, modelul dezvoltat de OpenAI a ocupat primul loc în clasament, obţinând note maxime la nouă materii. Experimentul a fost realizat în comun de Nikkei şi startup-ul japonez de inteligenţă artificială LifePrompt. Rezultatele vin într-un context global în care performanţele AI cresc accelerat, ridicând întrebări tot mai serioase despre viitorul educaţiei, evaluării academice şi rolul testelor standardizate într-o lume dominată de algoritmi tot mai sofisticaţi.

• Testul suprem: 15 materii, scoruri aproape perfecte

Cele mai recente modele dezvoltate de giganţi ai industriei AI, printre care OpenAI şi Google, au fost puse să răspundă la întrebări din 15 materii principale ale examenului japonez de admitere la universitate, susţinut în perioada 17-18 ianuarie. Cel mai performant s-a dovedit a fi GPT-5.2 Thinking, modelul de ultimă generaţie al OpenAI, care a obţinut un scor general de 96,9 puncte din 100, cu rezultate maxime la nouă materii. Pe locul al doilea s-a clasat Gemini 3.0 Pro, dezvoltat de Google, cu un scor de 91,4 puncte. Prin comparaţie, examenul de admitere din Japonia acoperă, în total, 21 de materii din şapte discipline, iar media estimată a notelor obţinute de candidaţii umani la cele mai populare 15 materii a fost de doar 58,1, potrivit datelor citate de Nikkei.

• Un salt spectaculos într-un singur an

Nu este pentru prima dată când modelele OpenAI sunt evaluate pe astfel de teste academice. Însă progresul înregistrat într-un interval scurt de timp este considerat remarcabil. Dacă în 2024 modelele companiei obţineau o medie de 66 de puncte, în 2025 aceasta a crescut la 91, pentru ca în 2026 să se apropie de perfecţiune. Această evoluţie rapidă ilustrează ritmul accelerat de dezvoltare al inteligenţei artificiale, dar şi capacitatea sa tot mai mare de a rezolva probleme complexe, comparabile cu cele întâlnite în evaluările educaţionale de nivel naţional.

• Puncte forte şi limite: ştiinţele exacte domină

Analiza realizată de Nikkei şi LifePrompt arată că modelele AI excelează în special la matematică, fizică, chimie şi biologie, discipline care implică raţionament logic, calcule şi structuri clare de rezolvare. În schimb, performanţele au fost mai slabe la limba japoneză şi geografie. De exemplu, deşi modelele au reuşit să interpreteze corect figuri geometrice şi grafice standardizate, ele au pierdut puncte la întrebări care presupuneau analiza unor hărţi ale lumii. Acest lucru indică limitări persistente în recunoaşterea şi interpretarea informaţiilor grafice neregulate şi complexe. Rezultatele ridică semne de întrebare majore privind viitorul sistemelor de examinare tradiţionale. Dacă un model AI poate depăşi cu mult performanţa medie a candidaţilor umani la un examen naţional de admitere, experţii avertizează că va fi necesară o regândire profundă a modului de evaluare a competenţelor, precum şi a rolului profesorilor şi al procesului educaţional în sine. În Japonia - una dintre ţările cu cele mai competitive şi riguroase sisteme de admitere universitară - aceste rezultate sunt privite nu doar ca un succes tehnologic, ci şi ca un semnal de alarmă pentru politicile educaţionale ale viitorului.