MUGUR ISĂRESCU:"Situaţia macroeconomică bună nu se reflectă la nivelul populaţiei şi firmelor"

E.O.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 16 martie 2016

"Situaţia macroeconomică bună nu se reflectă la nivelul populaţiei şi firmelor"

Situaţia macroeconomică bună din ţara noastră nu se reflectă şi la nivelul populaţiei şi al firmelor, a subliniat, ieri, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unei dezbateri.

Domnia sa a explicat: "Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică, bună este adevărat, nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu"

Şeful BNR a reiterat că România se confruntă cu riscul de a pierde o parte din progresele făcute în ultimii ani: "Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puţin o parte din progresele obţinute atât de greu. Creşterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB şi mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 vor conduce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă şi ne arată că nu am învăţat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creştere economică susţinută trebuie să şi economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să plătim din datorie şi să facem rezerve".

Isărescu susţine că nu a văzut niciodată, în ultimii 25 de ani, pericole mai mari ca acum "la adresa stabilităţii economice şi financiare a României" .

Indicatorii României arată bine, ţara noastră are una dintre cele mai ridicate rate de creştere economică din Uniunea Europeană şi îndeplineşte condiţiile de aderare la zona euro, atrage atenţia guvernatorul BNR, menţionând că stabilitatea financiară şi economică este ameninţată de legea dării în plată şi de creşterea deficitului bugetar peste limite sustenabile.

Şeful Băncii Centrale susţine că, dacă nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia ţării noastre riscă nu doar stagnarea economică, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. "Înainte de a căuta convergenţa trebuie să evităm divergenţa. Aderarea la zona euro, bazată pe o strategie echilibrată, poate fi un proces benefic, un adevărat catalizator menit să crească competitivitatea economiei româneşti şi să fie o adevărată ancoră, care să limiteze posibilele derapaje macroeconomice. Suntem astăzi într-un moment crucial. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este esenţial să nu cumva să facem paşi înapoi, să nu punem în pericol realizările economice obţinute în urma procesului atât de dificil de consolidare fiscală şi stabilitate macroeconomică. Exact acum, când înregistrăm una din cele mai importante creşteri economice din România, să nu punem în pericol această evoluţie prin iniţiative legislative contrare acestui lucru". În acelaşi timp, Mugur Isărescu a evidenţiat faptul că economia creşte pe baza consumului intern şi mai puţin sau chiar deloc pe baza exporturilor. Şi investiţiile în infrastructură sunt foarte reduse, fapt care împiedică dezvoltarea regională a României, a mai spus domnia sa: "Nu avem încă o autostradă care să traverseze Carpaţii, nu avem o centură completă a Bucureştiului, nu am terminat nici măcar cei 16 km care leagă A1 de DN1. Jumătate din localităţile ţării nu au canalizare, apă curentă etc. Toate acestea necesită investiţii publice. Trebuie o adevărată chibzuială în cheltuirea banului public".

Cioloş: "Indiferent câte resurse ar avea un guvern, dacă nu există coerenţă în acţiunile sale, atunci acesta nu are credibilitate"

Premierul Dacian Cioloş a spus că, indiferent câte resurse ar avea un guvern, dacă nu există coerenţă în acţiunile sale, atunci acesta nu are credibilitate.

Şeful Guvernului a subliniat: "Nu ne propunem să revoluţionăm intervenţiile statului, ci acolo unde s-au făcut lucruri bune în trecut să le continuăm, iar acolo unde mai lipsesc anumite lucruri să le putem adăuga şi, eventual, să mai venim cu câteva idei noi, dar în acest spirit de predictibilitate şi de coerenţă a acţiunilor statului".

În opinia oficialului, fără o strategie de dezvoltare sau o gândire strategică, orice decizie a unui guvern este doar una conjuncturală, care nu are capacitatea de a aşeza lucrurile într-o direcţie clară şi coerentă.

Dacian Cioloş a subliniat: "Un guvern cu un mandat de un an singurul lucru pe care îl poate lăsa drept moştenire este probabil tocmai aceasta - o strategie, o gândire de dezvoltare care să fie eliberată de constrângeri ideologice sau de obligaţii de partid sau electorale, care să poată ajunge un element de legătură între interese politice legitime sau aşteptări ale societăţii şi ale mediului de afaceri. Guvernul pe care îl conduc îşi propune tocmai un asemenea demers".

Printre domeniile vizate de premier se numără infrastructura, educaţia, ştiinţa, cercetarea, sănătatea, IT&C, două proiecte care pot contribui la dezvoltarea ţării fiind Laser Valley de la Măgurele şi Cluj Inovation City, în opinia premierului.

Oficialul a mai declarat: "Nu e un proces uşor acest demers de schimbare, mai ales că există multă rezistenţă în sistem la această schimbare, probabil şi din teama de (...) necunoscut. Trebuie să reducem şi incapacitatea administraţiei de a urmări interesele statului, ignoranţa, cu privire la folosirea eficientă a banului public. Avem de multe ori reflexul să ne gândim că banul public trebuie cheltuit şi că principalul obiectiv al funcţionarului e să execute bugetul, în sensul de a-l cheltui, dar nu avem încă reflexul să vedem şi cât de eficient a fost cheltuit banul public".

O resursă pe care statul încă nu a valorificat-o suficient până acum este reprezentată de companiile de stat, a spus Cioloş, precizând: "Încă nu avem întotdeauna în toate sectoarele o viziune coerentă şi pe termen lung a ceea ce vrem să facem cu aceste companii de stat". (...) Gestiunea coerentă, eficientă a companiilor de stat printr-un management performant, guvernanţă corporatistă reprezintă un obiectiv important pentru acest guvern şi sper eu să rămână şi pentru guvernele care vin". Şeful Executivului a recunoscut că parametrii economici din acest moment pot fi interpretaţi că "ce a fost mai greu a trecut" şi acum pot fi culese rezultate, amintind de perioada 2005-2008: "Pot să înţeleg aşteptările şi încercările de a concretiza avantajele acestei situaţii macroeconomice favorabile, dar rolul nostru este şi să avem grijă să păstrăm deficite rezonabile şi mai ales să cheltuim eficient banii pe care îi ducem în deficit, dar şi să setăm aşteptările pe o dimensiune rezonabilă".

Valentin Lazea, economistul - şef al BNR, a ţinut să puncteze că mediul de afaceri "are datorii mari faţă de societatea românească" şi că trebuie să se decidă dacă doreşte un stat minimal, caz în care trebuie să preia o parte din funcţiile pe care nu vrea să le lase statului, precum realizarea investiţiilor din infrastructură sau sănătate, ori un stat puternic care să furnizeze bunurile publice.

A doua confuzie, gravă, este că nu s-a stabilit direcţia prin care vrem să creştem economia - prin consum sau prin investiţii şi exporturi, a mai arătat domnul Lazea, adăugând că cea de-a treia confuzie ţine tot de conduita capitalului.

Domnia sa indică faptul că mediul de afaceri cere relaxări fiscale şi, eventual, monetare, dar că nimeni nu spune că vrea reforme structurale, care ar creşte potenţialul econoiei.

Guvernul lucrează la un proiect al legii salarizării, a anunţat premierul Dacian Cioloş, menţionând că Executivul este conştient de nevoia de reechilibrare salarială, dar că trebuie înţeles că nu pot fi acceptate propuneri doar pentru a satisface anumite ambiţii şi că ele trebuie să fie bazate doar pe resursele aflate la dispoziţie.

Opinia Cititorului ( 33 )

  1. "nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni."

     

    INS: 

    Ianuarie 2016 comparativ cu Ianuarie 2015  

    Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu  

    11,7%. 

     

    Ianuarie 2015 comparativ cu Ianuarie 2014 

    Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 

    7,1%. 

     

    Deci, dacă Isărescu sesizează o problemă, de unde să vină ea? Creșterea salariului mediu net în ultimii doi ani a fost de cca 20%, în condiții de inflație foarte scăzută (chiar negativă). Sau este doar o declarație politicianistă pentru a calma apucăturile iraționale ale unei părți a presei? 

    1. Rezultatele scrutinului din 26 noiembrie 2000, in alegerile prezidentiale:

      - 1, Ion Iliescu (PDSR) 4.076.273 (36,35%); 

      - 2. Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3.178.293 (28,34%); 

      - 3. Theodor Stolojan (PNL) 1.321.420 (11,78%); 

      - 4. Mugur Isărescu (CDR) 1.069.463 (9,54%). 

      Isarescu tocmai incheia un mandat de un an de premier. Se vede ca nu a avut niciodata nas de politician, fiind depasit chiar si de Stolojan, un alt fost premier tehnocrat.

      Astazi, Isarescu este complet debusolat si face greseala dupa greseala, subsumate liniei de discurs public si atitudine, reusind sa se autodemitizeze in doar cateva zile. De aici incolo, dumnezeu cu mila. 

      i-auzi ce zice domnul Vasilescu : "creşte presiunea familiilor în jurul unor bărbaţi dintre cei care, dimineaţa, se trezesc greu, fără niciun dor de muncă, după un chef de seară. Aşadar, părinţi, neveste, copii ce i-ar lua „pe sus“ şi i-ar trimite la lucru, de teamă să nu vină banca şi să le ia casa. Ori oameni cumsecade, la locul lor, dar neobişnuiţi să se spetească muncind, schimbându-şi radical comportamentul, din aceleaşi motive, restrângându-şi timpul liber şi învăţând din răsputeri ca să devină competenţi şi competitivi"

      citii oleaca mai jos si fii atent ce vazui :"De reţinut: din 2003 până acum, din cei 7,4 milioane de persoane fizice, care s-au împrumutat la bănci, " De unde cunosti matale cifra asta ? Daca imi spui , atunci iti spun si eu de unde cunosc cifra 699 :-) In plus primesti si o cafea la domnul Florescu cu un cocktail gin cu vodca , numa asa sa-i razi in nas domnului Vasilescu pentru ca nu esti harnic.

      Haha

      O să vedem la următorul sondaj de popularitate. La ce ignorare publică a stârnit mișcarea chf, nu cred că există o reacție anti-Isărescu a publicului general. În toate disputele televizate, tabăra CHF a ieșit destul de șifonată în confruntarea cu trimișii BNR.

      1.Ldp, subiect aprins de discutii la tv.

      2.Vasilescu vine singur la emisiune, nu ma grabiti ca ametesc 

      3.Olteanu dupa emisiune la Pro tv a doua zi trimite un fax-mail la presa ca a gresit. 

      Tu zici ca ai aterizat ieri in Romania de pe Luna !

      Cat de usor se insamanteaza ura! Cata rautate impotriva consumatorilor, pusa la cale de autorii inselatoriei. Asa procedau inainte securistii, hotii de astazi. Totusi, doar 1 din 12 romani mai apreciaza bancile.

      Uiti ca tabara CHF a spus ca simte scarba fata de tinerii care vor un credit pe viitor. Ca tabara CHF i-a trimis in afara tarii daca nu le convine sa stea in chirie. Ca tabara CHF i-a numit "curve, betivi, golani, teribilisti" Ca tabara CHF printr-o voce a alor a spus ca legea va invata romanul sa nu mai "plodeasca" pana la 40 de ani. Si asta e doar o mica parte. Cam din fiecare disputa tabara CHF a iesit in pierdere si li s-au demontat minciunile :))

      Eroarea lui Olteanu a fost una nesemnificativă. S-a referit la o directivă europeană dar a confundat datele de adoptare de către Parlament. Senzația lăsată de Zamfir a fost penibilă, pe care chiar și moderatorul l-a contrazis la un moment dat când se prefăcea că nu înțelege.

       

      Comunicatul BNR: "În cadrul emisiunii După 20 de ani difuzată de ProTV în data de 06.03.2016, cu privire la aspecte ce conduc la mărirea avansului de către instituțiile de credit, domnul Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a avut în vedere Legea nr. 29/2015 de aprobare a OUG nr. 113/2013, act normativ care transpune Directiva Europeană privind cerințele de capital (CRD IV). Prin urmare, reprezentantul BNR nu a făcut referire la așa numita 'lege bail-in' (în fapt Legea nr 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit), cum se menționează în mod eronat în diferite publicații care au preluat comentariile inițiatorului legii privind darea în plată (deputatul Daniel Zamfir — n.r.) Precizăm că actul normativ de transpunere a Directivei CRD IV solicită instituțiilor de credit să își organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii bancare, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora. Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli și reprezintă un efect direct al eliminării de către legea dării în plată a tuturor garanțiilor aferente creditului, cu excepția ipotecii imobiliare" 

       

       

      Ce a spus Olteanu - nu a spus "bail-in" dar s-a referit la o lege adoptată în dec. 

      Minutul 40:30 

      Olteanu: Dnul Zamfir nu își amintește dar în dec a votat o lege pentru transpunerea unei directive europene. Prin acea lege, avansul va fi mărit cu exact toate garanțiile pe care legea în plată le elimină. Dacă se elimină toate celelalte garanții și rămâne doar imobilul, avansul va fi undeva în jur de 40% sau mai mult. Potrivit legii votate de Zamfir în decembrie. 

       

       

      Realitatea este: 

      Legea 29/2015 a fost adoptată pe 9 martie 2015 

      Legea bail-in a fost adoptată pe 4 dec 2015 

       

      Zamfir și compania sunt niște mincinoși și au sărit imediat să țipe că legea bail-in mărește comisioanele, fără să o citească (deși au votat-o). În realitate, a fost o confuzie de date de vot din partea lui Olteanu. Isteria lui Zamfir de pe feisbuc arată incompetența lui din întâlnirile față în față. 

      era suficient ca BNR sa lectureze Harap Alb ca sa inteleaga ca Omul Span este intotdeauna personajul negativ. nu ii mai trimiteti la emisiuni televizate, sunt antipatici din start

    Am facut 12 h pana la Mare , 14 inapoi, in Brasov am dat prioritate la pietoni ca un localnic.

    Am mers tot pe drumurile lui Ceausescu.

    Nu o mai da dupa visin tataie ! 

    1. cat despre domnul Isarescu probabil ca ii este dor cum canta in timpul armatei: Treceti batalioane romane Carpatii si a vrut si dansul sa fie original inlocuind batalioanele cu autostrazi sa ne arate ca nu este brutal:-)

      Ba nu am ratat-o, în fapt nu vrem să aderăm dar trebuie să ambalăm frumos acest "nu" ca să nu pară că refuzăm.

      Eu mă bucur că nu vom fi în €. 

      Adevarat

      Cum zice 1.1

      O sa ai mereu deflatie si la preturi inflatie....

      si a zis intr un interviu ca nu ii ajung 5 zile pe saptamana sa verifice nazbatiile domnului Treichl:-)

      nu are nimeni de ce sa schimbe in euro

    Dedicatie pt domnul Isarescu.

    Ziaristi bancari va rog traduceti pt Isarescu.

    Cred ca s-ar potrivii de minune pt contrabanci refrenul ? 

    1. Pe dumnezeul unguresc

      Juram 

      Juram,ca in continuare slugi 

      Nu o sa fim. 

      sluga mai poate fii tradus si ca prizonier, dar in poezie are intelesul de slugi. 

      Poezia a fost scrisa in Pesta o parte a Budapestei ( e impartita in doua de Dunare), 13. Martie 1848

      Din literatura romaneasca nu stiu pe cineva sa scrie asa frumos ca acesta, de aceea am dat acest exemplu. 

    Bine ca nesimtiti de parlamentari si-au facut pensii speciale iar alti nesimtiti salarii speciale.Nu s-a putut face o lege a salarizarii pentru toata lumea?De ce trebuie pentru aceia care mai mult distrug pensii si salarii speciale?

    1. Ce treaba are cu subiectul ?

      Ma bucur ca ti-ai zis off-ul ! 

    MUGUR ISĂRESCU:

    "Situaţia macroeconomică bună nu se reflectă la nivelul populaţiei şi firmelor" 

    De ce nu spui si de ce nu se reflecta? Adica: 1) dobanzile bancilor straine sunt duble sau triple fata de cele practicate de aceleasi banci in tarile de origine. 2) preturile la Supermarket sunt duble fata de aceleasi magazine in terile de origine; 3)Avem impozite si taxe de zece ori mai multe fata de orice tara din UE 

    1. 1) Dobânzile sunt o măsură a riscului intern. Prea mulți țepari în România. Rata de insolvență a companiilor este uriașă.

       

      2) Prețurile sunt semnificativ mai mici în România la mâncare, băuturi. 

      3) La impozite nu stăm chiar rău, deși s-ar putea mai bine. 

      minti.

      1. dobanzile sunt mari pentru ca pot. tot de aceea exista si clauze abuzive. si comisoane care in alte tari din Europa nu exista. voi astia de la BNR tineti capul in pamant ca stratul, nu vedeti nimic. 

      2. du-te la un supermarket in Italia sa constati consternat ca preturile sunt mai mici la mancare decat aici.

      3. de impozite nu imi pasa, am doar o garsoniera, nu ma apasa cat platesc indirect impozit prin ceea ce consum, cat faptul ca cea mai mare parte din ce castig se duce lpe rata la banca. crezi ca iti poti imagina asa ceva?  

      1. Dobânzile sunt mari pentru că liniile de finanțare ale oricui din România (inclusiv guvernul) sunt mai mari decât în Occident. Punct. Vroiam să îți mai zic ceva urât despre "minți", dar m-am răzgândit (când am văzut că ai spus "am doar o", în loc de cocalarul "am decât o"). Vrei să comparăm fie ratele de insolvență din România, fie randamentele titlurilor de stat, cu cele occidentale? Vrei? Nu cred.

       

      Comentariul 5 nu a făcut referire la clauze abuzive. Sunt 9000 astfel de procese în România și tot atâtea decizii cum că trebuie returnate sumele (iar majoritatea s-au returnat). NU MAI AMESTECAȚI, FRAȚILOR (deși un epitet rău-voitor ar fi fost mai nimerit), CLAUZELE ABUZIVE în alte discuții. Nu se învârte lumea în jurul lor. Gata.... Treceți și la alt subiect. 

       

      2. Nu trebuie să merg în Italia. Este suficient să consult site-uri care cu asta se ocupă. Și statistici europene oficiale care spun același lucru. 

       

      Italia, numere date de Numbeo: 

      Apples (1kg) 1.71 € 

      Banana (1kg) 1.68 € 

      Oranges (1kg) 1.60 € 

      Tomato (1kg) 1.79 € 

      Potato (1kg) 1.14 € 

      Onion (1kg) 1.25 € 

       

      Romania: 

      Apples (1kg) 0.75 € 

      Banana (1kg) 1.12 € 

      Oranges (1kg) 0.96 € 

      Tomato (1kg) 0.92 € 

      Potato (1kg) 0.43 € 

      Onion (1kg) 0.47 € 

      Am verificat numerele pentru România, le-am verificat, ocazional, și pe cele ale unor țări. Sunt corecte. 

      cifrele date de tine nu sunt accurate, de exemplu, nu stiu unde gasesti tu rosii la 3 lei in Romania. in plus, este absolut deprimant sa vorbesc cu tine, pentru ca, patologic, nu te poti abtine sa nu jignesti. cred ca esti una dintre acele persoane pe care prea plinul de sine le duce la pierzanie :(

      În mod evident, sunt prețuri de sezon (în ambele cazuri), nu de vârf de iarnă.

       

      0.92€ = 4.10 lei. Eu am cumpărat roșii în această iarnă cu prețuri de la 4 la 4.9 lei. Chiar dacă îmi permit să fac și baie în suc de roșii, peste 5 lei nu am dat pentru că nu consider că roșia merită orice preț. 

      La primăvară/vară/toamnă prețul va fi cca 3 lei și, în medie, se poate spune că tot anul cumperi roșii cu 4 lei. Adică 0.9€. 

      Unde te-am jignit? Vreau un citat din mesajul 5.3. Să mă corectez pe viitor.

      Corecție. .. Numbeo este mult mai interesant decât l-am simplificat eu. El mediază prețurile date de consumatori (știu asta pentru că i-am chestionat despre mecanism și am vrut un preț schimbat care era greșit interpretat). Astfel, prețuri din diferite momente ale anului sunt mediate. Nu este prețul instantaneu.

    casrig 2800 de lei din care 1700 dau in fiecare luna la banca, raman cu 1100 de lei ca sa traiesc pe luna, cum naiba sa se reflecte situatia macroeconomica buna in viata mea?

    1. Gradul tău de îndatorare este de 60%. Ai dreptate.

      BNR: Median, în România, gradul de îndatorare al debitorilor cu credite în valută este mai ridicat decât cel aferent debitorilor îndatorați în monedă națională (48 la sută, față de 31 la sută). 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
ELECTRICA FURNIZARE S.A.
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
E.ON

Curs valutar BNR

26 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0195
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5190
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4869
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.1954

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro