Ne sperie „băieţii deştepţi” din energie, dar pe cei „proşti” nu-i deranjează nimeni

A revenit sperietoarea băieţilor deştepţi din energie. Un fel de stat paralel sau scenariu de film cu conspiraţii şi răspunsuri populiste la întrebarea: de ce plătim mult pentru energia electrică şi gazele naturale? Sintagma de „băieţi deştepţi" a fost lansată de către fostul preşedinte Traian Băsescu, în 2005. Atunci, la câteva luni de la preluarea primului mandat, Traian Băsescu trăgea un semnal de alarmă faţă de contracte încheiate de Hidroelectrica cu diverse firme, care vindeau energia ieftină produsă de compania de stat către companii sau instituţii de stat la preţuri mult mai mari. Ingineria asta financiară a devenit obişnuinţă în istoria post-decembristă a României, la intersecţia dintre corpuţie, bani publici, companii de stat, politicieni şi firme private. După 20 de ani de la punerea băieţilor deştepţi sub reflectoare, Sorin Grindeanu, fost premier, fost ministru al transporturilor şi preşedinte interimar al PSD, apelează iarăşi la tema care garantează ratingul în virtutea transferului de responsabilitate pe umerii unui ţap ispăşitor: ”Sunt aceşti băieţi deştepţi în energie care, indiferent de guvern, cel puţin în ultimii 15-20 de ani, au supravieţuit poate mai bine şi au făcut profituri uriaşe. Am cerut ministrului Bogdan Ivan să vină cu reglementări. Am ajuns în acest moment o ţară care totuşi are potenţial energetic să aibă una din cele mai scumpe energii din Europa”. Când Sorin Grindeanu vorbeşte de ultimii 15-20 de ani, probabil ia în calcul că, în această perioadă, PSD a lipsit doar 5 ani de la guvernare. Însă, pare mult mai simplu să arăţi cu degetul o himeră decât să îţi asumi responsabilitatea unui cadru legislativ care a permis sifonarea banilor din facturile românilor. Cu alte cuvinte, băieţii deştepţi sunt de vină, şi nu faptul că România a devenit importator net de energie, deşi dispune de resurse hidro, gaze, petrol, parcuri eolienne şi solare sau reactoare nucleare. Cum de am ajuns campioni la preţul energiei în Europa, desi visăm la independenţa energetică încă din perioada comunistă?

• Ordonanţa băieţilor mai puţin deştepţi

Contractele cu „băieţii deştepţi” despre care vorbea fostul preşedinte Băsescu au fost reziliate în 2012, după ce producătorul de energie Hidroelectrica a intrat în insolvenţă. De atunci au urmat adevărate seisme în reglementare, care ne-au făcut să importăm anul trecut o tremie din necesarul de energie electrică. Zilnic, România importă peste 1.000 MWh de electricitate (în vârfurile de consum importurile depăşesc şi 1.700 MWh), marile proiecte stau de zeci de ani pe hârtie (hidrocentrala de la Tarniţa, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă), 80% din reţelele electrice sunt mai vechi de 50 de ani, iar noile investiţii în energie solară şi eoliană subvenţionate prin certificate verzi au dezechilibrat sistemul şi mixul energetic cu producţia sezonieră. Fie că au condus Guverne, ministere, ANRE sau companii de stat, politicienii care plâng acum pe umărul consumatorilor cu venituri mici sunt principalii responsabili pentru situaţia în care se află sistemul energetic naţional şi facturile la utilităţi pe care le plătim. Iată doar un simplu exemplu. Sorin Grindeanu nu pomeneşte nimic despre Ordonanţa de urgenţă 114/2018, care a destabilizat piaţa energiei şi a fost adoptată chiar de colegii lui de partid. Specialiştii în energie şi reprezentanţii Comisiei Europene au spus, la unison, că Ordonanţa 114 a condus la schimbarea structurii de aprovizionare cu gaze a României, la reducerea producţiei interne, la majorarea importurilor, la creşterea preţurilor şi a tarifelor de interconectare şi la scăderea producţiei de electricitate. Practic, din 2018, România a devenit din exportator net, importator net de energie electrică.

În decembrie 2018 a fost adoptat un pachet de măsuri pentru plafonarea preţului gazelor destinate consumatorilor casnici şi industriali (la 68 lei/MWh timp de trei ani) şi al energiei electrice destinate consumatorilor casnici. În plus, guvernul Dăncilă, condus de facto de Liviu Dragnea, a pus şi o taxă pe cifra de afaceri de 2% companiilor energetice.

Fostul Ministru al Economiei, Virgil Popescu, spunea, la un an după adoptarea OUG 114, că această ordonanţă a creat noii "băieţi deştepţi” din energie, cum ar fi companiile CEZ şi Enel (care au plecat, între timp, din România). Ministrul Economiei a precizat că OUG 114 nu a avut niciun efect pozitiv în economie, preţurile pentru populaţie nu au scăzut, iar producătorii au pierdut, pentru că li s-a impus un preţ de vânzare mai mic pentru energia electrică şi gazele naturale care au fost vândute către consumatorul casnic. Singurii care au cîştigat au fost furnizorii, pentru că, prin scăderea preţului la producător şi menţinerea constantă a lui la consumatorii casnici, s-a mărit adaosul pe care furnizorii l-au câştigat. În acelaşi timp, preţul pentru consumatorul industrial a crescut, iar efectul a fost în lanţ: a scăzut competitivitatea industriei româneşti, exporturile s-au redus, a crescut deficitul comercial.

Desigur, nimeni nu este tras la răspundere pentru erorile făcute în serviciul public: nici cei care dau legi strâmbe, nici cei care conduc instituţii ineficiente şi nici cei care se dovedesc a fi incapabili să îndrepte o situaţie din care toţi consumatorii pierd.