OPINIIUnde e buba sistemului de economisire-creditare

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 3 noiembrie 2016

Unde e buba sistemului de economisire-creditare

S-o spunem din start, sistemul gândit în România pentru încurajarea economisirii în vederea acumulării sumelor necesare pentru renovarea sau achiziţia unei locuinţe discriminează deponenţii care doar vor să pună un ban de-o parte într-o bancă comercială faţă de cei care o fac utilizând pârghia subvenţiei de stat din sistemul băncilor pentru locuinţe, care primesc 25% din sumele economisite anual, dar nu mai mult decât echivalentul a 250 de euro, timp de 5 ani.

Nu există niciun algoritm care să lege mărimea subvenţiei de nivelul indicatorilor pieţei monetare, ceea ce face ca o persoană care ar economisi echivalentul a 5.000 de euro în 5 ani - iar marea majoritate a depozitelor din sistemul bancar sunt sub acest prag - să primească în prezent o dobândă de 1-2% la sold pe an din partea băncilor comerciale, dar 250 de euro pe an din sistemul de economisire-creditare (25% din suma pe care şi-a propus s-o economisească printr-un contract încheiat cu o bancă pentru locuinţe, fie aparţinând BCR, fie Raiffesisen, să spunem 1.000 euro pe an sau 5.000 euro la finalul perioadei), adică 1.250 euro în total. Or, între 1-2% şi 25% este o mare diferenţă.

Altfel stăteau însă lucrurile la începutul anului 2005, moment în care sistemul de economisire-creditare funcţiona deja în România. Atunci, indicatorii Robid şi Robor oscilau între 15-17%, iar dobânzile la termen erau remunerate proporţional, ceea ce făcea ca diferenţa faţă de subvenţia acordată celor care foloseau sistemul de economisire creditare să fie mai puţin dureroasă. Dacă prima de stat era fixată atunci nu la 25% din suma economisită anual, ci la Robor plus 5-10%, raportat la sold, acum am fi avut prime de stat de 6-11%, care n-ar fi căscat aceeaşi prăpastie între beneficiari şi deponenţii din bănci, cum există acum.

De altfel, acest fapt pare să fi fost sesizat şi de legislativul din Cehia, care a modificat subvenţia acordată de stat celor care economisesc prin sistemul băncilor pentru locuinţe la 10% (iniţial se pornise tot cu 25% ca în România). Având în vedere că sistemul băncilor pentru locuinţe din Cehia funcţionează de 23 de ani, iar prima de stat de 25% a operat doar în primii săi 10 ani de existenţă, adică până prin 2003, legislativul din România ar fi cam trebuit să-şi dea seama din ce direcţie bate vântul şi să lege prima de stat de un indicator de referinţă din piaţa monetară, încă de la elaborarea legii. Atenţie, valoarea primei de stat este plafonată, acum, în Cehia la 74 de euro pe an (2.000 coroa-ne), ceea ce face cu atât mai anacronică suma de 250 de euro fixată în România

Or, nu numai că există o diferenţă uriaşă de randament, dar aceasta era multiplicată prin efectul de levier al rudelor atrase de formă în schemă pentru multiplicarea primelor de stat. De aici şi acuzele Curţii de Conturi că băncile pentru locuinţe au acceptat să încheie contracte pe numele unor minori sau persoane vârstnice (de fapt, beneficiarul îşi aducea soţia, mama, soacra şi de multe ori şi copiii pentru a culege împreună câte 250 de euro pe an din partea statului). Apărarea băncilor care insistă că nu este ilegală cooptarea copiilor de vreme ce legea nu specifică clar că sistemul se adresea-ză doar persoanelor adulte, de peste 18 ani, e subţire. Păi, nici la creditele uzuale nu cred că specifică legea asta, dar nicio bancă n-a acceptat până acum să dea împrumuturi unor minori din simplul fapt că aceştia nu au discernământul necesar, başca surse de venituri din care să acopere ratele. Unde s-a mai pomenit de altfel să se vândă produse financiare minorilor? Chiar şi pentru un banal card se solicită semnătura părinţilor dacă titularul nu e major... Probabil că oficialii celor două bănci de locuinţe nu şi-au pus însă problema veniturilor de vreme ce era foarte clar că minorii nu vor solicita credite fiind acolo doar pentru subvenţia de stat, iar băncile încasau oricum comisionul de administrare...

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. La noi totul e posiil pt ca bancile si multinationalele ,dicteaza legile in Parlament.Politrucii doar ridica mana si voteaza.

    Ca de obicei autorul nu e informat. Astfel de contracte deschise pt minori sint clasice in Germania. Primele insa se platesc efectiv doar in masura in care creditul este accesat pt achizitia unei locuinte. Asta de citiva ani doar. Inainte era in bonus...

    1. procentual vorbind...

    "De libertate raul profita mai mult decit binele" Lech Valesa Aceasta a fost situatia de dupa revolutie(daca a fost revolutie) si in prezent.

    Nu-i nimic neobisnuit; bancile/strainii care le stapanesc au observat ca la chioscuri este afisat: NU VINDEM TIGARI MINORILOR, dar de vandut se vand, asa ca s-au adaptat.  

    Cum sa sustii un sistem anti-piata de fapt, cu dobanzi de 25%, cand dobanda pietei e 1% ?

    Si cand se vede evident ca practic 99% din deponenti la BPL vor numai rata de la stat de 250 euro la 1000 euro depozit, si nu fac case deloc. 

    Eventual mai vin cu niste facturi suspecte, cine stie cum procurate de la alti cetateni pe la magazinele de materiale, prin care ar arata ca fac renovari.

    De ce sa plateasca statul noi toti, pentru dobanzi in afara pietei si sa u se faca case prin program. ? 

    1. pROBLEMA in ROMANIA este urmatoarea:toti se pricep la toate Cei mai ai dracului de pe mapamond.Eu am facut un astfel de contract.,in 2011 .Am depus5000 ron si la inceputul lui 2012 mai aveam 4500(era o taxa de inscriere).Suma de 250 de euro am primit-o in 2013 cand eu depusesem deja peste 2000 de euro (statul tot timpul n-are bani } in 2014 , prima pentru 2012,de 250 euro ,era pentru 3500 euro depusi IN 2015 prima pentru 2013 si o parte din2014 afost tot de 250 euro pentru echivalentul aproximativ5000 de euro in cont Am depus si restul de bani , am facut contract pentru constructia unei case si tot astept(conform unui calcul de rambursare de credit ca statul ,conform contractului sa virezze si restanta de 350 euro.)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

28 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9479
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1794
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2155
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5370
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.2661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro