Industria IT încheie 2025 sub semnul unui reset major, după un an marcat de restructurări, ajustări de bugete şi o schimbare profundă a modului în care companiile decid ce proiecte continuă şi ce proiecte sunt abandonate, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care transmitem cele ce urmează.
Bugetele IT au fost redistribuite, iar criteriile de selecţie au devenit mult mai stricte. Iniţiativele care au rămas active au fost cele cu valoare strategică, impact direct asupra securităţii şi capacitatea de a susţine organizaţii şi infrastructuri critice pe termen lung.
Conform sursei menţionate, în 2025, deciziile de investiţie în IT s-au mutat de la volum la relevanţă. Proiectele generale, fără impact clar asupra funcţionării sau securităţii organizaţiilor, au fost eliminate treptat, iar bugetele rămase au fost direcţionate către un număr limitat de iniţiative considerate esenţiale, cu cerinţe ridicate de stabilitate, control şi livrare.
Această schimbare a afectat direct modelul clasic de outsourcing. În contextul reducerii numărului de proiecte active, multe companii au ales să îşi internalizeze resursele pentru iniţiativele critice, ceea ce a pus presiune suplimentară pe furnizorii de servicii IT, inclusiv în România. Cererea a devenit mult mai selectivă, iar criteriile de alegere s-au înăsprit considerabil.
Deşi inteligenţa artificială a dominat discursul public în 2025, datele oficiale indică o adopţie reală mult mai modestă. Conform Eurostat, aproximativ 20% dintre companiile din Uniunea Europeană cu peste 10 angajaţi utilizează tehnologii AI, în timp ce România se situează la 5,2%, cu cea mai scăzută rată din UE.
Dacă sunt excluse utilizările de bază, precum instrumentele conversaţionale, ponderea companiilor care implementează soluţii avansate de AI sau agentic AI este şi mai redusă. În 2025, piaţa a început să facă o distincţie clară între declaraţiile de intenţie şi capacitatea reală de a livra şi opera astfel de tehnologii în producţie, mai ales în medii cu cerinţe ridicate de securitate.
În acest context, proiectele cu miză strategică au atras cele mai mari bugete. AI aplicată, securitatea cibernetică şi zona de defence se conturează ca direcţii stabile, cu proiecte construite pe orizonturi de cinci până la zece ani. Este o piaţă de produs, cu bariere ridicate de intrare, procese complexe de achiziţie şi cerinţe stricte privind calitatea, auditabilitatea şi siguranţa software-ului.
Această reaşezare se reflectă şi în evoluţia OVES Enterprise. Compania mizează pentru 2025 pe o cifră de afaceri globală de aproximativ 25 de milioane de euro, în creştere cu circa 22% faţă de 2024.
O schimbare relevantă faţă de anii anteriori este structura veniturilor: segmentul defence, AI şi cybersecurity ajunge la paritate cu zona comercială, care a fost majoritară în anii trecuţi.
„Dacă privim 2025 ca un bilanţ al industriei IT, vedem o piaţă mult mai exigentă, în care proiectele de volum au fost eliminate, iar bugetele s-au concentrat pe iniţiative cu miză reală. Tehnologia a devenit un element critic pentru siguranţă, control şi continuitate, iar acest lucru schimbă fundamental modul în care sunt construite şi livrate proiectele. Pentru OVES Enterprise, tranziţia către produse, AI aplicată şi zona de defence a început cu mult înainte ca aceste schimbări să devină evidente. Experienţa acumulată în proiecte comerciale complexe ne-a permis să livrăm software de calitate în medii critice, iar astăzi expertiza din defence ridică standardele şi în proiectele comerciale, cu un nivel mult mai ridicat de siguranţă şi control”, a spus Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.
În perspectiva anului 2026, outsourcingul rămâne relevant doar pentru proiecte complexe, care integrează tehnologii avansate, AI şi o componentă solidă de consultanţă, suport şi training. Iar companiile care nu îşi adaptează structura şi competenţele la această realitate riscă să iasă din piaţă.





























































Opinia Cititorului