Petrolul Brent s-a ieftinit vineri cu 2,28 dolari, sau 2,1%, până la 104,32 dolari pe baril, pe fondul speranţelor privind un armistiţiu între SUA şi Iran şi al discuţiilor despre o posibilă interdicţie americană la exportul de motorină, a relatat Reuters. Ţiţeiul american WTI a scăzut cu 2,3%, la 92,41 dolari.
Negociatorii americani şi iranieni aflaţi la New York analizează o ieşire în etape din război, în care Teheranul ar redeschide Strâmtoarea Ormuz, iar Washingtonul ar ridica blocada economică impusă Iranului, au declarat pentru Reuters surse apropiate de discuţii. Comercianţii se tem însă că atacurile tot mai frecvente ale rebelilor Houthi asupra Arabiei Saudite ar putea afecta livrările acesteia.
La New York, indicele S&P 500 a crescut cu 0,51%, la 7.743,41 puncte, Nasdaq Composite cu 0,5%, iar Dow Jones cu 0,93%, la 51.828,62 puncte. Patrick O'Hare, analist la Briefing.com, a calificat oferta iraniană drept îndoielnică, fiindcă Teheranul nu şi-a schimbat condiţiile, potrivit AFP, citată de Free Malaysia Today.
Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins vineri 5,2297%, cel mai ridicat nivel din 2007, apoi a coborât la 5,158%, după scăderea petrolului, arată o altă relatare Reuters. Randamentul la 30 de ani a încheiat ziua la 5,4883%, după un maxim de 5,5319%, nivel neatins din 2004. Investitorii includ în preţuri noi majorări ale dobânzii de către Rezerva Federală. Indicele MOVE, care măsoară volatilitatea pieţei obligaţiunilor, a crescut cu circa 30% în această săptămână, cel mai mult din aprilie 2025. Dintre cele mai influente bănci centrale din Grupul celor Zece, cinci au majorat dobânzile în septembrie, iar celelalte au semnalat o majorare sau au avertizat asupra inflaţiei.
























































Opinia Cititorului