Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Politicul şi pandemia scutură pieţele

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Politicul şi pandemia scutură pieţele

Majorarea pensiilor accentuează tendinţa de depreciere a cursului şi majorează costurile de finanţare

Moneda naţională a reacţionat diferit în faţa principalelor valute, în timpul pandemiei, cursul euro/leu având un trend ascendent, în timp ce cotaţia dolar/leu a avut o evoluţie descendentă. Acest trend s-a conturat pe fondul slăbirii monedei americane faţă de cea europeană în contextul crizei provocate de Covid-19, dar şi ca urmare a evenimenteleor care au loc pe scena politică, atât la nivel naţional, cât şi global.

Ultimul eveniment care s-a des­făşurat în Parlamentul nostru, respectiv votul de ieri pe majorarea cu 40% a pensiilor, a accentuat tendinţele de depreciere a leului în faţa euro şi a majorat, la nici jumătate de oră, costurile de finanţare pe termen lung ale statului.

Cursul euro/leu începuse să crească la doar câteva secunde de la vot, urcând, pe piaţa interbancară, la 4,862. La o oră distanţă de vot, cursul a atins, pentru scurt timp, chiar şi 4,864 lei/euro. Nivelul maxim al cursului oficial, anunţat de BNR, a fost stabilit, săptămâna trecută, la 4,8595 lei/euro. Ieri, un euro a fost cotat la 4,8590 lei - valoarea anunţată de BNR.

Creşterea euro înseamnă majorări de preţuri la produsele din import, dar şi la alte servicii taxate în euro, precum telecomunicaţii. Amintim că, în luna martie (16 martie de exemplu), cursul euro/leu era de 4,8242.

Tot ieri a crescut şi indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la unele creditel în lei, urcând cu două puncte de bază, la 1,98% de la 1,96%. ROBOR la 6 luni a urcat şi el cu 1 punct de bază, de la 2,03% la 2,04%.

Ratele de dobândă la titlurile de stat ale României scăzuseră, săptămâna trecută, la nivel general, la minimele ultimilor trei ani, însă în anticiparea votului de ieri curba randamentelor (graficul care reflectă, la un moment dat, ratele de dobândă la titlurile de stat, pe piaţa secundară, pe toate scadenţele) s-a deplasat în sus, luni, în medie cu două puncte de bază. Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani urcaseră, astfel, luni la 3,435% de la 3,40% (minimul din ianuarie 2017) vineri, iar votul de ieri a dus la nici jumătate de oră distanţă la un randament pe termen lung de 3,55%. În timpul dezbaterilor din Parlament randamentul la 10 ani urcase la 3,490%.

PNL a anunţat că va contesta la CCR modificarea rectificării bugetare de către Parlament, care, pe lângă majorarea pensiilor cu 14%, mai stipulează şi alte cheltuieli suplimentare ce trebuie finanţate din îndatorare.

În cazul în care OUG pe rectificare trece testul de constituţionalitate, preşedintele Klaus Iohannis poate întoarce proiectul în Parlament, acesta părând cel mai probabil curs al evenimentelor.

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, a spus la Digi24 că dacă pensiile vor fi majorate cu 40%, atunci deficitul bugetar se va duce către 12% din PIB şi pentru acoperirea cheltuielilor vom fi nevoiţi să apelăm la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Amintim că guvernul României nu poate finanţa deficite de 10%-12% din PIB numai din piaţa locală, astfel că este necesar accesul la pieţele internaţionale. Un downgrade al ratingului de ţară ar însemna creşterea suplimentară a primei de risc suveran şi, deci, majorarea dobânzilor percepute la împrumuturi şi posibila depreciere în continuare a cursului euro/leu.

Perspectivele de depreciere a cursului euro/leu se accentuaseră deja

Luni dimineaţă, cursul de schimb a fost împins pe piaţa interbancară chiar şi la 4,87 lei/euro. De menţionat că Banca Naţională avertiza politicienii în minuta şedinţei din 5 august că o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi încrederii în moneda naţională.

Consensul analiştilor este clar de depreciere, pe fondul deficitelor gemene văzute a se accentua în acest an. Subliniem că leul a rămas stabil în lunile de vară, în raport cu euro, ca urmare a intervenţiilor Băncii Naţionale a României (BNR). Leul este sensibil şi la orice apariţie a aversiunii la risc la nivel internaţional, la fel ca celelalte valute din regiune, lucru observat la începutul lunii septembrie.

Analiştii BCR arată, într-un raport de analiză publicat la începutul săptămânii: "Săptămâna trecută leul a rămas într-un interval foarte restrâns în raport cu euro, respectiv 4,8550-4,8600 conform cursului afişat de BNR în fiecare zi. Volumul tranzacţiilor pe EUR/RON a crescut faţă de săptămânile trecute, după terminarea concediilor, cu vârfuri zilnice în jurul prânzului, când BNR a comunicat cotaţiile oficiale. Pe alte pieţe din regiune, precum Ungaria şi Cehia, s-a observat o tendinţă de depreciere a monedelor locale faţă de euro, inclusiv pe fondul temerilor induse de creşterea numărului de infecţii COVID-19. Pentru finalul acestui an, estimăm un curs de schimb EUR/RON de 4,9. Tendinţa de depreciere pe termen mediu şi lung a leului este dată de deficitul de cont curent mare şi de poziţia fiscală fragilă".

Analiştii BT Asset Management estimează, la rândul lor, un curs euro/leu de 4,88 pentru finalul lui 2020 şi de 4,97 pentru finalul lui 2021. Cursul euro/leu, precum şi ratele de dobândă la care se împrumută statul român, rămân sensibile şi la initiativele de majorare de cheltuieli permanente din Parlament şi la dinamica electorală, în contextul în care asumarea realităţii bugetare pare departe de intenţiile parlamentarilor.

În acelaşi timp, Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, arăta, recent, că nivelul de 4,96 de lei/euro ar putea fi atins chiar la finalul acestui an.

Divergenţe între cursul euro/leu şi dolar/leu, în această vară

Cursurile de schimb euro/leu şi dolar/leu au avut evoluţii divergente, în lunile de vară, pe fondul slăbirii monedei americane.

Cursul euro/dolar a trecut, de altfel, în această vară, de pragul psihologic de 1,2, pe fondul acordului european de redresare convenit de liderii UE, însă s-a retras ulterior şi ieri, la ora redactării, se tranzacţiona la cele mai scăzute niveluri din ultimele şase săptămâni, sub 1,175, pe fondul revenirii cererii pentru dolari.

Poziţiile short pe dolar au fost la niveluri foarte ridicate în această vară, reducerea short-urilor stabilizând dolarul american, după cum arată analiştii BT Asset Management.

Numărul infectărilor cu Covid din Europa a continuat să pună presiune pe euro, iar analiştii internaţionali se aşteptau la accentuarea presiunii descendente. Dolarul s-a tranzacţionat, ieri, şi se va tranzacţiona astăzi şi mâine sub influenţa declaraţiilor preşedintelui Fed Jerome Powell, care are programate declaraţii în Congresul american pe răspunsul băncii centrale la pandemie.

În privinţa nivelului euro/dolar, amintim că Phillip Lane, economistul şef al BCE, afirma după trecerea cursului peste pragul de 1,2 (2 septembrie), că nivelul monedei euro "chiar contează" pentru politica monetară, asta în contextul în care un euro mai puternic face exporturile continentului mai scumpe şi afectează viteza revenirii economice. Remarca lui Lane aureprezentat atunci primul pushback real din partea BCE cu privire la aprecierea cursului de schimb din această vară, asta în contextul în care pragul de 1,2 ar fi "linia din nisip" pentru BCE.

Într-un discurs susţinut luni la Berlin, preşedintele BCE Christine Lagarde şi-a manifestat şi ea preocuparea cu privire la aprecierea cursului de schimb al euro şi a semnalat perspectiva implementării de noi măsuri de relaxare monetară pentru susţinerea procesului de relansare post-pandemie în regiune.

Revenind la moneda naţională şi la tendinţa de depreciere resimţită ieri pe piaţa interbancară după votul din Parlament, trebuie menţionate declaraţiile analistului Dragoş Cabat, care ne-a spus, recent, că banca naţională a ţinut cursul stabil în ultimele luni, pentru a da un semnal că lucrurile sunt sub control în economie.

"Ideea este că banca naţională vrea să dea un semnal de stabilitate, un semnal că lucrurile sunt sub control şi nu scăpate de sub control. Mai ales că e şi perioada electorală şi nu este obiceiul băncii naţionale să intre - indiferent cine a fost la butoane, PSD sau PNL -, să intervină mai ales în perioade electorale şi să gireze fluctuaţii de curs şi de politică monetară. Atunci va ţine perioada aceasta cursul mai stabil. Dacă se întâmplă doamne-fereşte ceva, o catastrofă, sigur că banca naţională nu intervine nici în acele momente: lasă cursul şi intervine când se stabilizează situaţia. Dar acum, în perioada pre-electorală sau electorală, de obicei banca naţională nu ia politici partizane ca să nu i se poată reproşa că a favorizat pe unii sau pe alţii la alegeri", ne-a spus Cabat, adăugând că se aşteaptă tot la stabilitatea cursului până după alegerile parlamentare din decembrie.

Perspectivele petrolului sunt preponderent negative, în unele cercuri vorbindu-se despre "moartea Big Oil"

Completând cu sfera mărfurilor şi altor active din pieţele financiare, petrolul s-a tranzacţionat într-un interval foarte strâmt începând cu această vară, cu precădere între 40 şi 45 de dolari barilul, iar perspectiva este ca preţul barilului să rămână în acest interval cel puţin pe termen scurt spre mediu. Pe termen lung, perspectiva ar fi de un preţ mediu maximal la Brent de 65 de dolari, până în 2035.

Relevantă în acest caz este, de exemplu, prognoza proaspăt actualizată a OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de petrol şi gaze din Europa de Sud-Est, care şi-a revizuit estimarea pe termen lung a cotaţiei ţiţeiului Brent, folosită în fundamentarea bugetului, de la 70 de dolari pe baril la 60 de dolari pe baril.

Pentru 2021, Petrom estimează un preţ de 50 de dolari/baril, ca urmare a efectelor continue ale pandemiei Covid-19. Pentru 2022-2023, OMV Petrom se aşteaptă la un preţ mediu de 60 de dolari/baril, pentru perioada 2024-2029 estimează 65 de dolari/baril, iar până în 2035 la o cotaţie a Brent din nou în scădere, pană la 60 de dolari/baril. Estimările Petrom sunt, în mare parte, în linie şi, în unele cazuri, ceva mai optimiste decât cele ale diverselor agenţii şi organizaţii internaţionale.

Potrivit estimărilor pe termen scurt ale biroului de energie din Statele Unite, preţul mediu la barilul Brent din 2020 va fi de 41,4 de dolari şi de 49,5 de dolari în 2021. În 2019,media Brent a fost de 64,3 dolari/baril. OECD se aşteaptă la 40 de dolari pe barilul Brent în 2020 şi 2021, FMI la 37 dolari în 2020 şi 39-40 în 2021, iar Banca Mondială de 42 de dolari/baril în 2021, 52 dolari în 2025 şi 70 de dolari în 2030.

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) se aşteaptă ca cererea din piaţă să rămână la niveluri scăzute (muncă la distanţă, redresare mai lentă a economiei globale în acest an şi reducere călătorii aeriene), fundament pentru tranzacţionarea la aceleaşi niveluri ca în prezent, pe termen scurt. Oferta este şi ea supradimensionată şi ar trebui să rămână aşa pe termen lung, în contextul în care Statele Unite au devenit cel mai mare producător, oferta americană punând presiune descendentă pe preţuri.

În prezent, restul ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) încă discută despre tăieri de producţie/implementarea celor deja convenite. Arabia Saudită presează, de exemplu, tarile din OPEC (Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Iraq) să-şi respecte angajamentele de a reduce producţia - încercările de a trişa sunt mai uşor de depistat acum datorită tehnologiei.

De menţionat că în anumite cercuri se vorbeşte despre "moartea înceată a Big Oil" şi despre faptul că "industria trebuie să se reinventeze dacă doreşte să supravieţuiască într-o eră cu emisii scăzute de carbon".

Aurul a scăzut şi el, la începutul săptămânii, corelându-se surprinzător cu activele de risc

Şi preţul aurului (XAU/USD) a scăzut, la începutul săptămânii, corelându-se în mod neaşteptat cu activele de risc care s-au prăbuşit, printre altele, şi pe fondul devoalării în presă a unor tranzacţii suspicioase din ultimele două decenii ce vizează cele mai mari bănci din lume. Pieţele bursiere cel puţin au continuat, practic, la începutul săptămânii, corecţia începută la startul lunii septembrie după atingerea unor maxime considerate exagerate.

După ce a atins maxime istorice în startul lunii august (2.070 de dolari/uncie), XAU/USD s-a corectat, în ultimele două zile, până la 1.900 de dolari, unde s-a stabilizat la linia de suport a ultimelor şase săptămâni.

De menţionat că minimul lunii august, de 1.860 dolari/uncie, oferă un alt prag de suport, care menţine perspectiva pozitivă pe termen mediu, în ciuda unei posibile retestări a acelui nivel, după cum arată analiştii FXStreet.com.

Scăderea aurului este explicată, practic, de aprecierea dolarului (DXY Index) de 0,68%, de luni. Ieri, aurul s-a lovit din nou de un dolar mai puternic.

În această vară, aurul a beneficiat masiv de pe urma deprecierii dolarului şi scăderii dobânzilor operate de Federal Reserve, începând cu criza Covid, dar şi de perspectiva menţinerii dobânzilor de către Fed la niveluri scăzute cel puţin până în 2022-2023 (anii avansaţi drept anii recuperării integrale a contracţiei Covid). Consolidarea de ieri de la 1.900 de dolari/uncie a venit pe fondul unei stabilităţi în cotaţiile futures americane.

"Perspectivele noastre pe termen lung (pentru aur) rămân cu ochii pe sprijin. Combinaţia dintre protecţia împotriva inflaţiei care atrage cererea, perspectivele pentru un dolar mai slab şi punctele de vedere pozitive cu privire la momentul în care un vaccin împotriva Covid-19 va deveni disponibil (este) un amestec optimist. Având în vedere aceste evoluţii şi potenţialul pentru o perioadă electorală din SUA foarte «urâtă», ne menţinem perspectivele bullish pentru aur. Între timp, pe termen scurt, performanţa acţiunilor mega-cap americane şi dolarul deţin cheia direcţiei. Drept urmare, este probabil ca perioada de consolidare de două luni să fie prelungită în continuare", arată şi Ole Hansen, director strategie mărfuri la Saxo Bank, într-o analiză recentă.

Criptomonedele s-au prăbuşit în mod surprinzător, la debutul săptămânii

La fel de surprinzătoare a fost şi evoluţia principalelor criptomonede, care au scăzut la startul săptămânii împreună cu aurul, randamentele la titluri de stat şi activele de risc.

Cotaţia Bitcoin, cea mai tranzacţionată criptomonedă, a căzut luni cu 4,58%, de la 10,934 de dolari la 10.434 de dolari, aceasta fiind cea mai mare scădere de la prăbuşirea de 10,8% din 3 septembrie. Valoarea de piaţă a monedei digitale era ieri de circa 194,1 miliarde de dolari, potrivit site-ului "coinmarketcap.com". La ora redactării, criptomoneda se tranzaţiona la 10.520 de dolari.

După ce luni au scăzut, ratele de dobândă au urcat, ieri, pe fondul îmbunătăţirii climatului din pieţe

Ratele de dobândă la titlurile de stat cele mai importante (germane şi americane) de pe piaţa financiară mondială au scăzut şi ele odată cu aversiunea la risc de luni din burse şi cererea mai mare de active sigure. Ieri a fost consemnată o revenire ascendentă a randamentelor.

"Preocupările cu privire la intensificarea pandemiei, ştirile din sfera unor bănci importante pe plan mondial (HSBC) şi evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte materii prime s-au resimţit pe piaţa financiară în şedinţa de tranzacţionare de luni. Rata de dobândă la obligaţiunile suverane germane pe scadenţa 10 ani a scăzut la -0,527%, indicele pan-european EuroStoxx 50 s-a ajustat cu 3,7%, iar EUR/USD s-a depreciat cu 0,39% la 1.1787 (cursul BCE). (...) Rata de dobândă la titlurile de stat (americane) pe scadenţa 10 ani s-a redus la 0,669%, indicele Dow Jones a scăzut cu 1,8%, iar dolarul s-a apreciat cu 0,39% comparativ cu moneda unică europeană", arată Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

De menţionat că, în Statele Unite, activitatea economică din Chicago a crescut pentru a patra lună consecutiv, în august, potrivit unui raport, dar cu un ritm în decelerare, în contextul persistenţei crizei sanitare.

O revenire ceva mai solidă, ieri, a randamentelor la titlurile de stat americane au indicat o aparentă revenire a climatului pozitiv din pieţele financiare.

Rădulescu mai arată că, "în discursul din Camera Reprezentanţilor, preşedintele FED (Jerome Powell) a atras atenţia cu privire la faptul că relansarea economică post-pandemie va fi un proces de durată, caracterizat prin persistenţa riscurilor".

"În acest context, reprezentantul băncii centrale a subliniat importanţa implementării de noi măsuri de susţinere a economiei americane", mai evidenţiază oficialul BT.

În ceea ce priveşte ratele de dobândă la titlurile de stat ale României, luni, curba randamentelor s-a deplasat uşor în sus în anticiparea votului din Parlament, în medie cu două puncte bază: rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani la 3,435%.

Ministerul de Finanţe a redeschis, luni, o emisiune de obligaţiuni suverane scadente în octombrie 2023 şi s-a împrumutat cu 535 milioane de lei (peste volumul programat de 500 milioane RON), la un cost mediu anual de 3,05%, în scădere cu 20 puncte bază raportat la nivelul de la licitaţia anterioară din finalul lunii trecute.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Nu au nicio legătură pensiile cu cursul de schimb. Primele țin de bun simț și seriozitate politică iar cursul depinde de competenta guvernului de a crea activitate economică viabila care sa producă bani in tara și nu din împrumuturi, că împrumuturi poate face oricine nu e nevoie de Iohannis și PNL ca să te înglodezi in datorii la banca.

    1. pensiile au legatura cu cursul de schimb si cu evolutia robor /ircc prin intermediul deficitului bugetar, al evolutiei acestuia (o evolutie exploziva in conditiile date)

      Clarissim ?  

      Știi bine că banii de pensii s-au dus în rachetele americane Patriot, așa că nu are legătură cu ce spui tu.

    Guvernul trebuie sa isi mentina promisiunea ca reduce numarul de bugetari. Toata lumea stie ca 20% sunt inutili. A spus-o PSD prin vocea lui Teodorovici prin vara lui 2019, a spus-o si Citu. Dar cand au venit la putere si-au angajat propriile cumetrii. Aparatul bugetar este cel mai mare din istorie. Trebuie redus. Asa va face rost Guvernul si de bani pentru pensii.

    1. dare-ar tehnologizarea in Statul Roman!

      sa zboare zecile de birocrati la fiecare server nou instalat!  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

30 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1768
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4111
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.6793

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie