Povestea PGL-ului „VLC” din Bilbor, satul cu cel mai curat aer din România

Seria documentară „Portret gastronomic local”, difuzată pe canalul de YouTube Amintiri Gustoase, ajunge, în episodul 8, în judeţul Harghita. În Bilbor, sat de munte, renumit pentru cel mai curat aer din România, unde liniştea are miros de fân proaspăt cosit, familia Vâlcan a deschis porţile propriului punct gastronomic local, VLC, un loc unde turiştii descoperă gustul autentic al tradiţiilor culinare, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Pentru Gabriela şi Sorin Vâlcan, munca în gospodărie le astâmpără dorul de casă. „Nicăieri nu-i ca acasă. Vrem acasă şi vrem să nu uităm de locul nostru, de satul nostru natal. Ne e drag să fim acasă, lângă cei dragi, lângă familie”, spune Gabriela Vâlcan, cu zâmbetul celor care au ales să rămână aproape de locurile în care s-au născut.

Pentru Agenţia Naţională a Zonei Montane, „operatorul” oficial al ecosistemului PGL, care oferă inclusiv cursuri de formare profesională destinate persoanelor care deservesc Punctele Gastronomice Locale, acestea au o mare importanţă, în comunităţile rurale în care a intervenit modernizarea, ca punte între prezent şi trecut.

„În toate comunităţile rurale, modernizarea conduce la o redefinire a acestora. Faptul că prin PGL-uri sunt păstrate tradiţii în gastronomie, legate de punctul central al comunităţii, familia, constituie o promisiune pentru turiştii din ţară şi de peste hotare pentru reţete de la bunici şi de la străbunici”, ne spune Gheorghe Hîrlav, director general al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

Un astfel de exemplu este chiar VLC Bilbor, unde oaspeţii nu vin doar să mănânce, ci să şi înveţe. Gazdele le arată pas cu pas cum se face brânza frământată, un produs emblematic al locului, cu gust curat şi tehnică veche, transmisă din generaţie în generaţie.

Sorin Vâlcan primeşte turiştii în mijlocul gospodăriei şi le arată întregul ritual: „Aici venim noi, cu turiştii, şi îi servim cu caş dulce, cu urdă, cu jântiţă. Este un întreg proces. Fiecare persoană face brânza, nu o face ciobanul. Ciobanul doar are grijă de animale, le mulge şi le păzeşte. Când avem turişti, le prezentăm şi obiceiurile de la noi. Trebuie să le arătăm şi copiilor noştri şi să-i învăţăm, ca să nu se piardă tradiţia.”

La punctul gastronomic local VLC, vizitatorii pot vedea, cu propriii ochi, cum laptele devine brânză, cum munca din curte se transformă în experienţă şi cum un gust simplu spune povestea unei întregi comunităţi. În jurul mesei, timpul capătă ritmul focului domol şi al mâinilor care frământă din obişnuinţă, nu din grabă.

Punctele gastronomice locale sunt punţi între tradiţie, comunitate şi viitor

Modelul creat la Bilbor se înscrie într-un fenomen tot mai prezent în satele României: punctele gastronomice locale, gospodării care îşi deschid porţile pentru vizitatori, servind preparate făcute cu produse din propria curte şi din sat.

„Aceste puncte gastronomice locale sunt o punte de trecere între trecut, prezent şi viitor. Ele păstrează tradiţia, obiceiurile şi gastronomia locului”, spune Gheorghe Hîrlav, director general al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane.

În Bilbor, primarul Ilie Daniel Hângan vede în aceste iniţiative o continuare a spiritului de solidaritate rurală: „După cum bine ştiţi, conceptul de punct gastronomic local a fost inventat de către Ivan Patzaichin pentru valorificarea produselor locale din Deltă. Ulterior, a fost extins şi a ajuns şi în zona montană, după cum se vede, la o mie de metri altitudine, astfel încât gospodarii, fermierii să-şi poată valorifica produsele din gospodărie.”

El aminteşte şi de legătura firească dintre vecini, redescoperită prin aceste puncte gastronomice: „Dacă în gospodăria respectivă există un aflux mai mare de turişti la masă, atunci se pot împrumuta produse tot locale, tot tradiţionale, fie prin schimb cu vecinii, fie prin achiziţionare sau diverse înţelegeri cum existau în trecut. În vremea când nu exista fond monetar suficient, schimburile se făceau în produse. Cam aşa se poate proceda şi acum, astfel încât vecinii şi oamenii din comunitate să-şi valorifice şi ei produsele prin intermediul unui punct gastronomic local.”

Astfel, fiecare punct gastronomic local devine nu doar un loc unde se mănâncă bine, ci şi un spaţiu care adună, educă şi inspiră, avânt un important rol de motor al economiei locale.

Gogoşi umplute cu magiun, o reţetă delicioasă, pe care o poţi prepara acasă

În fiecare episod al seriei „Portret gastronomic local”, un creator de conţinut reinterpretează un preparat specific locului.

„Daca zic gogoşi, cu siguranţă nu le poţi refuza, iar dacă zic gogoşi umplute cu magiun, atunci trebuie musai să fie câte două de persoană. Pe lângă pofta de gogoşi, tare m-am bucurat să văd că cei de la punctul gastronomic local Casa VLC din Bilbor sunt protagoniştii acestui episod. Acum două veri, am ajuns pentru un prânz la ei şi tare bine am mâncat. Îi recomand cu drag pentru mâncare locală cu gust, pentru bucuria de a povesti despre ceea ce fac şi pentru frumuseţea satului”, ne spune Dana Burlacu Visternicu (Prăjiturici şi altele), creatoare de conţinut gastronomic, cea care a reinterpretat în propria bucătărie o reţetă din Bilbor.

Ingrediente pentru aluat: 600 g făină albă, un ou, 50 g zahăr, 350 g iaurt/lapte bătut, trei linguri de ulei (sau o lingură generoasă de untură), 25 g drojdie, ½ linguriţă de sare

Ingrediente pentru umplutură/prăjire: 250-300 g magiun de casă, 0,5 litri de ulei de floarea soarelui pentru prăjire, 150 g zahăr pudră

Mod de preparare

Într-un bol mare pune făina şi sarea. Dizolvă drojdia, amestecând-o cu zahărul, şi toarnă deasupra. Sparge oul şi adaugă iaurtul. Amestecă toate ingredientele şi formează aluatul. Frământă puţin şi apoi pune uleiul. Mai frământă 1-2 minute şi apoi acoperă bolul cu un şervet curat şi lasă aluatul la dospit într-un loc călduţ cca. 30-40 de minute.

Este bine de ştiut:

• daca doreşti ca şi aluatul să fie mai dulce, poţi adăuga 2-3 linguri de zahar;

• consistenţa iaurtului poate să difere, aşadar, daca al tău este mai lichid, cu siguranţă o să mai fie nevoie de puţină făină;

• aluatul este unul moale;

• poţi adăuga şi arome, deşi gustul magiunului poate fi suficient.

Pe o planşetă presărată cu făină din abundenţă, întinde aluatul într-un strat de cca. 1 - 1.5 cm. Decupează aluatul cu o cană cu gura largă sau cu un bol mic. Pe fiecare disc de aluat, pune o lingură de magiun. Pliază marginile şi lipeşte-le ca la colţunaşi, apoi aduci cele doua extremităţi împreună prin lipire. Modelează o formă rotundă. Aluatul fiind moale, se modelează foarte uşor. Ai grija să-l lipeşti bine, ca să nu curgă magiunul.

Pune uleiul într-un ceaun la foc potrivit. Atunci când este fierbinte, prăjeşte gogoşile pe ambele părţi, câte 2-3 minute pe fiecare parte. Nu da focul prea puternic, deoarece există riscul să se rumenească rapid, iar mijlocul să rămână crud.

Scoate gogoşile pe şerveţele de hârtie şi presară-le cu zahăr pudră.

Producţia seriei documentare „Portret gastronomic local”, care va avea în total 10 episoade dedicate unor PGL-uri şi regiuni diferite, este realizată de Cronicari Digitali, pentru Amintiri Gustoase, având drept partener principal Electrolux România.