PROIECT DE REGULAMENTSubvenţiile acordate companiilor de statele terţe, sub lupa Comisiei Europene

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 07 mai

Subvenţiile acordate companiilor de statele terţe, sub lupa Comisiei Europene

Dispoziţiile viitorului regulament european ar afecta ajutoarele acordate companiilor de către China, Federaţia Rusă şi Turcia Cornel Lozneanu, vicepreşedinte executiv CCROCH: "Vor să creeze preventiv un mecanism de pedepsire şi de scoatere a unei investiţii sau de blocare a ei" Tudor Afanasov, preşedinte CCECRR: "Dacă respectivele controale vor viza şi subvenţiile acordate IMM-urilor, situaţia va fi defavorabilă atât României, cât şi întregului bloc estic european"

Propunerea Comisiei Europene privind regulamentul prin care vor fi instituite trei instrumente menite să abordeze potenţialele efecte de denaturare cauzate de subvenţiile străine din ţările terţe în cadrul pieţei unice i-a nemulţumit pe oamenii de afaceri din statele respective, precum şi pe partenerii lor din România. Mai ales că în propunerea de regulament se doreşte verificarea companiilor care primesc subvenţii acordate de guvernele ţărilor terţe, subvenţii care nu fac obiectul unui control, în timp ce subvenţiile acordate de statele membre sunt atent analizate la nivelul Comisiei Europene.

Printre companiile vizate de viitorul regulament se numără cele din China, Rusia şi Turcia, dar şi societăţile din statele europene unde o parte din capital aparţine companiilor din cele trei state terţe.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie România-China (CCROCH) susţin că propunerea de regulament reprezintă o consecinţă a lobby-ului american la nivelul Comisiei Europene, o altă consecinţă fiind suspendarea în aceeaşi zi a înţelegerii dintre Uniunea Europeană şi China privind investiţiile din străinătate.

"Povestea porneşte din momentul declansării războiului privind implementarea tehnologiei 5G şi privind supremaţia economică. Acordul care a fost suspendat în aceeaşi zi cu publicarea propunerii de regulament era în avantajul europenilor, care s-au plâns în dese rânduri că accesul pe piaţa Chinei este destul de dificil. Lobby-ul american a dus la suspendarea acestui acord, ce trecuse de Comisia Europeană şi trebuia supus ratificării ţărilor membre. Ce se întâmplă acum sunt poveşti inventate şi susţinute de statele care derulează afaceri cu armament cu SUA, pentru că fiecare dintre ele au fost susţinute de americani şi au programe de înarmare comune", a declarat, pentru ziarul BURSA, Cornel Lozneanu, vicepreşedinte executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie România-China.

Domnia sa a menţionat că regulamentul respectiv nu ia în calcul faptul că Italia are un acord cu China pentru investiţii de aproape 12 miliarde euro în 5G, la care se adaugă şi investiţiile făcute de companiile din ţara asiatică în porturile italiene cuprinse în proiectul Drumul Mătăsii. Domnul Lozneanu afirmă că proiectul de regulament nu ţine cont nici de interesele celui mai mare producător industrial al Uniunii Europene - Germania, care a mutat o parte din producţia din industria auto în China, ţară care a fost vizitată în ultimii trei ani de şase ori de către cancelarul Angela Merkel.

Subvenţii indirecte chineze pentru investiţiile din străinătate

În legătură cu subvenţiile pe care statul chinez le-ar acorda companiilor din ţara respectivă, vicepreşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie România-China ne-a spus: "Este o interpretare vădit prostească şi idioată. Economia Chinei, în proporţia ei cea mai mare, este privată. Statul deţine doar 20% sub forma unor corporaţii care lucrează în toată lumea, pe proiecte mari. Cele mai multe dintre susţinerile pe care le primesc companiile respective sunt la nivel local, acordate de guvernele locale din China: facilităţi pentru parcurile de investiţii, parcurile industriale, etc.. În privinţa investiţiilor din străinătate, statul chinez nu acordă subvenţii directe. În cazul acestor investiţii, compania întocmeşte un proiect şi îl supune spre analiză unui minister de resort din China. Acest minister dă un punct de vedere tehnic cu privire la proiectul respectiv. Cu acest punct de vedere şi proiectul aferent, compania se duce la bancă, pentru o estimare financiară, iar apoi documentele sunt trimise Consiliului Naţional al Investiţiilor din Străinătate, care deschide o licitaţie publică pentru angajarea unor firme de consultanţă pentru proiectul respectiv. La licitaţie participă firme mari de audit din SUA şi din Uniunea Europeană. Abia apoi se aprobă investiţia. De exemplu proiectul privind autostrada Ploieşti-Braşov, care ar fi trebuit realizat în parteneriat public-privat, a trecut prin cele trei furci caudine de mai sus. Companiile chineze lucrează efectiv în sistem internaţional. Acuzaţiile privind acordarea de subvenţii de către guvernul chinez sunt poveşti. Subvenţii nu se acordă în mod direct, ci prin intermediul sistemului bancar, prin susţinerea unei rate scăzute a dobânzii. Sistemul bancar din China este foarte puternic, multe bănci de acolo sunt în top 10 la nivel mondial şi lucrează cu toate companiile mari".

Conform acestuia, proiectul de regulament propus de Comisia Europeană este un mecanism arbitrar de control.

"Vor să creeze preventiv un mecanism de pedepsire şi de scoatere a unei investiţii sau de blocare a ei. Este un război economic între SUA şi China, la mijlocul căruia se află Europa, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu şi-a clarificat obiectivele, coerenţa lor şi nici mecanismele în mod real. Europa e divizată, cu mult prea multe interese şi prea mărunte. Europa este într-o poziţie extrem de proastă în acest moment", ne-a spus Cornel Lozneanu, vicepreşedintele executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie România-China.

Regulament în detrimentul companiilor din estul Europei?

El ne-a precizat că, dintre toate statele europene, membre ale Uniunii, doar o parte dintre ţările care fac parte din Iniţiativa celor Trei Mări, parte printre care se numără Cehia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România, nu colaborează pe investiţii cu companiile din China.

"În schimb, pe iniţiativa 17+1, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria au dezvoltat mai multe proiecte cu companiile chineze, proiecte care valorează miliarde de dolari. Banca de Dezvoltara Bulgară trebuie să primească un miliard pentru un proiect de hub alimentar. Ucraina a luat 1,7 miliarde dolari finanţare pentru centura Kievului. Ungaria a luat câteva miliarde dolari pentru calea ferată Budapesta-Belgrad", ne-a spus Cornel Lozneanu.

Situaţia va fi grea şi pentru companiile din Federaţia Rusă şi partenerii lor europeni, dacă propunerea de regulament privind subvenţiile acordate de statele terţe va fi aprobată şi va intra în vigoare la nivelul Uniunii Europene.

"Din informaţiile pe care la am, statul rus nu este acţionar şi nu a cumpărat vreo companie din România, căreia să îi fi acordat subvenţii. Regulamentul pe care doreşte să îl aprobe Comisia Europeană este mai mult îndreptat împotriva Chinei, care a cumpărat foarte mult în Europa. Uniunea Europeană este foarte afectată de achiziţiile făcute prin intermediul companiilor din China, care deţin foarte multe societăţi strategice europene, în special în domeniul energiei. Nu ştim dacă verificările despre care se aminteşte în proiectul de regulament european se vor face şi cu privire la subvenţiile acordate de statele terţe pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în actuala situaţie când ne confruntăm cu criza cauzată de pandemia Covid-19. O asemenea decizie va fi defavorabilă atât României, cât şi întregului bloc estic european, deoarece monopolul va fi deţinut de marile companii din vestul Europei. Dacă respectivele controale vor viza şi subvenţiile acordate IMM-urilor, ne vom afla la mâna francezilor, germanilor şi italienilor care vor avea resursa financiară suficientă şi care vor obţine credite bancare cu dobânda mică. Companiile din statele respective vor continua să facă investiţii în estul Europei, vor continua să deruleze contracte cu China, iar ţările mici nu se vor putea mişca din punct de vedere economic şi vor rămâne la stadiul actual de state aflate în dezvoltare", a precizat, pentru ziarul BURSA, Tudor Afanasov, preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă (CCECRR).

Comisia Europeană va investiga concentrările şi achiziţiile publice, la care participă companii subvenţionate de state terţe

Conform Comisiei Europene, viitorul regulament este conceput pentru a aborda în mod eficace subvenţiile străine care cauzează denaturări şi afectează condiţiile de concurenţă echitabile din cadrul pieţei unice în orice situaţie de pe piaţă.

"Europa este o superputere în domeniul schimburilor comerciale şi al investiţiilor. În 2019, stocul de investiţii străine directe a depăşit 7 mii de miliarde euro. Deschiderea pieţei unice este cel mai mare atu al nostru, însă deschiderea trebuie să fie însoţită de echitate. De peste 60 de ani, avem un sistem de control al ajutoarelor de stat pentru a împiedica apariţia unei curse a subvenţiilor între statele membre, iar astăzi adoptăm o propunere pentru a putea contracara şi subvenţiile străine care denaturează concurenţa. Este cu atât mai important să asigurăm condiţii de concurenţă echitabile în aceste vremuri dificile, pentru a sprijini redresarea economiei UE", a declarat, cu prilejul lansării dezbaterii publice a proiectului, Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, responsabilă de politica în domeniul concurenţei.

Potrivit oficialilor europeni, normele Uniunii privind concurenţa, achiziţiile publice şi instrumentele de apărare comercială sunt eludate în acest moment de subvenţiile oferite unor companii de către statele terţe, subvenţii care pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero şi alte tipuri de finanţare sub cost, garanţiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Proiectul de regulament propunere introducerea a trei instrumente de verificare a subvenţiilor acordate de statele terţe:

- un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuţie financiară din partea unui guvern al unei ţări terţe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziţionată (sau cel puţin a uneia dintre părţile care participă la concentrare) este de minimum 500 de milioane EUR, iar contribuţia financiară străină este de cel puţin 50 de milioane EUR;

- un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziţii publice care implică o contribuţie financiară din partea unui guvern al unei ţări terţe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţii publice este de minimum 250 de milioane EUR;

- un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situaţii de pe piaţă, precum şi investigarea concentrărilor şi a achiziţiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigaţii din proprie iniţiativă (ex officio) şi va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce priveşte cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuţie financiară primită de la un guvern al unei ţări terţe în legătură cu concentrările sau achiziţiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către Comisie. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către Comisie.

Înaintea fiecărei decizii privind o companie, Comisia va face o analiză SWOT a subvenţiilor acordate de statele terţe

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligaţia de a notifica o concentrare subvenţionată sau o contribuţie financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziţii publice care atinge pragurile stabilite, Comisia poate să impună amenzi şi să analizeze tranzacţia ca şi cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieţei îi va permite Comisiei să investigheze şi alte tipuri de situaţii de pe piaţă, cum ar fi investiţiile de tip greenfield sau concentrările şi achiziţiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenţie străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigaţii din proprie iniţiativă (ex officio) şi să solicite notificări ad hoc.

În cazul în care stabileşte că există o subvenţie străină şi că aceasta denaturează concurenţa, Comisia va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenţiei străine şi le va pune în balanţă cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depăşesc pe cele pozitive, Comisia va avea competenţa de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

În ceea ce priveşte măsurile reparatorii şi angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piaţă. În cazul tranzacţiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competenţa de a interzice achiziţia subvenţionată sau atribuirea contractului de achiziţii publice ofertantului subvenţionat.

Parlamentul European şi statele membre vor discuta propunerea Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Aceasta initiativa ne avantajeaza, deoarce va mai curata piata de concurenta neloiala. Noi nu beneficiat de asemenea smecherii, asa ca nu ne afecteaza.

    sfanta naivitate....

    power games si dealer UE...acesta e subtextul subiectului. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro