Elevii din ciclul gimnazial din ţara noastră se confruntă cu oboseală cronică, anxietate, singurătate şi comportamente de risc precum bullying, auto-vătămare sau consum de substanţe, arată un raport privind starea de bine şi sănătatea mintală a copiilor. Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Politici şi resurse pentru şcoli sigure şi suportive”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat cu sprijinul UNICEF şi al Comisiei Europene.
• Cine sunt cei mai vulnerabili
Vulnerabilităţile emoţionale sunt mai accentuate în cazul fetelor, elevilor din urban, copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), romilor şi refugiaţilor. Analiza arată că 23% dintre elevii de gimnaziu - adică aproape 1 din 4 - prezintă risc de tulburări emoţionale la şcoală.
• Manifestări frecvente: oboseală, nelinişte, îngrijorare
Cei mai mulţi elevi raportează: oboseală persistentă - 45%; nelinişte şi agitaţie - 33%;
îngrijorare excesivă - 31%. Riscurile cresc odată cu vârsta şi sunt de două ori mai frecvente la fete decât la băieţi. Elevii care se autoidentifică non-binari raportează, de asemenea, o prevalenţă ridicată a dezechilibrelor emoţionale.
• Relaţia elevilor cu şcoala
Deşi 70% dintre elevi afirmă că se simt bine în colectiv, raportul arată fisuri importante:
doar 63% se simt respectaţi; 60% se simt protejaţi; numai 54% ar apela la consilierul şcolar în caz de nevoie. Totodată, 40% nu se simt încurajaţi să-şi exprime opiniile, iar peste un sfert au experimentat situaţii de frică faţă de colegi. Încrederea în şcoală şi profesori scade odată cu înaintarea în vârstă.
• Dezechilibre socio-emoţionale şi riscuri asociate
Aproximativ 13% dintre elevi au risc mediu sau ridicat de dezechilibru socio-emoţional, cu deficite în cel puţin trei dintre cele cinci dimensiuni SEL (abilităţi socio-emoţionale). Aceşti copii raportează scoruri semnificativ mai scăzute la conştiinţa de sine, gestionarea emoţiilor şi relaţionare.
• Bullying şi comportamente de risc
Fenomenul agresivităţii este larg răspândit: 19% dintre elevi raportează experienţe frecvente de intimidare; 16% sunt victime ale bullyingului; 15% recunosc că au fost agresori. Un procent alarmant de 25% dintre elevi manifestă tendinţe de auto-vătămare, mai ales în rândul fetelor. Elevii cu dificultăţi emoţionale au de două ori mai multe şanse să recurgă la auto-vătămare sau consum de substanţe.
• Atitudinea colegilor, un factor agravant
Raportul semnalează că 46% dintre elevi nu intervin atunci când asistă la acte de agresiune, ceea ce întreţine fenomenul bullyingului şi amplifică izolarea victimelor.
Studiul subliniază că starea de bine şi sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România sunt fragilizate de presiunea academică, inegalităţile sociale şi mediul digital. Autorii cer măsuri sistematice de sprijin şi prevenţie, intervenţii psihoeducaţionale adaptate şi implicarea tuturor actorilor educaţionali pentru a preveni agravarea fenomenului.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2025, 13:35)
au degetul mare deformat din derularea ecranului la telefon , o generatie ratata
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2025, 16:57)
eu am intalnit copii foarte buni, responsabili si muncitori
2. fără titlu
(mesaj trimis de Vasile în data de 18.09.2025, 18:13)
Programe invechite, manuale facute pe repede inainte, profesori plictisiti si fara vocatie - nici un apetit pentru copii de a invata cu drag sau pentru a se pregati pentru viata
Modele discutabile (manelisti, influenceri) - o iluzie pentru multi, cu consecinta ca "scoala nu conteaza"
Tentatiile moderne (telefoane, console de gaming, etc) - distragere si scadere a rabdarii
Concluzia: scoala, care oricum nu place nici unui copil (si asta dintotdeauna) are si mai multe elemente interne si externe care o fac neplacuta pentru copii.
Faptul ca sunt unii copii care isi vad de treaba si au rezultate bune se datoreaza doar efortului lor si al parintilor (si, poate, pe alocuri, al unor profesori), nu este meritul sistemului.