Rectificare bugetară - deficitul ar urma să se adâncească cu circa 25 miliarde lei

Actualizare - Alexandru Nazare, despre rectificarea bugetară: Măsură necesară în faţa provocărilor economice

---

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă decizională proiectul de rectificare bugetară pentru 2025, document care reconfigurează fundamental atât veniturile, cât şi cheltuielile statului, în încercarea de a calibra resursele bugetare la realităţile economice şi sociale ale momentului.

Rectificarea bugetară propusă diminuează veniturile cu 3,23 miliarde lei, dar ridică cheltuielile cu 27,8 miliarde lei, ceea ce duce la un plus al deficitului de aproape 24,6 miliarde lei.

Cei mai mari beneficiari rectificării ar urma să fie Ministerul Finanţelor, care primeşte peste 20 miliarde lei pentru dobânzi, rezervă bugetară şi proiecte PNRR, Ministerul Muncii cu +5,5 miliarde lei pentru asistenţă socială şi pensii, Ministerul Dezvoltării (+2,47 miliarde lei), Agricultura (+1,22 miliarde lei), Energie (+1,19 miliarde lei), Mediu (+859,8 milioane lei), Economie şi Turism (+416,9 milioane lei) şi Educaţia (+140,5 milioane lei). De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă primeşte 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale, iar serviciile şi Justiţia beneficiază de suplimentări punctuale. În contrapartidă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (-3,24 miliarde lei), Ministerul Sănătăţii (-2,66 miliarde lei) şi Transporturile (-1,84 miliarde lei) înregistrează diminuări, reflectând gradul redus de execuţie a unor programe finanţate din fonduri europene sau PNRR.

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectul de rectificare bugetarp, contextul în care se produce aceasta este unul complex: tensiunile generate de politica tarifară a SUA, încetinirea cererii externe, presiunile inflaţioniste şi costurile ridicate din energie au transformat peisajul macroeconomic într-un teren fragil, dar cu zone punctuale de rezilienţă.

Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% pe seria brută şi 1,4% pe seria ajustată sezonier în primul semestru din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, iar deflatorul PIB, de 7,6%, a depăşit aşteptările prognozei de primăvară. Pe partea ofertei, valoarea adăugată brută totală a scăzut uşor cu 0,2%, în timp ce impozitele nete pe produs, majorate cu 5%, au adus un aport de 0,5 puncte procentuale la creşterea economică. Ramurile de forţă, precum construcţiile (+5,6%) şi sectorul IT&C (+1,1%), au compensat doar parţial declinurile din industrie (-1,5%), comerţ, transporturi şi HoReCa (-0,2%) şi din activităţile profesionale şi ştiinţifice (-2,9%).

Pe partea cererii, investiţiile brute au revenit pe creştere (+2%) graţie marilor proiecte de infrastructură, însă consumul privat s-a temperat drastic, de la 6% în 2024 la doar 1,3% în 2025, afectat de puterea de cumpărare redusă şi de prudenţa populaţiei. Consumul guvernamental a scăzut cu 2,3% sub impactul consolidării fiscale, iar dezechilibrul dintre importuri (+5,6%) şi exporturi (+2,8%) a dus la o contribuţie negativă a exportului net de 1,4 puncte procentuale. Comerţul cu amănuntul a crescut cu 3,1% în primele şapte luni, sub ritmul de 8,6% din 2024, în timp ce serviciile pentru populaţie au stagnat (+0,2%), cu extreme de la avansul spectaculos al saloanelor de înfrumuseţare (+18,7%) la prăbuşirea agenţiilor turistice (-13,2%).

Construcţiile au avut o revenire solidă, +5,9% faţă de scăderea de anul trecut, sprijinite de reparaţii capitale (+51,5%) şi construcţii noi (+3,6%). În schimb, industria a continuat să se contracte (-1,3%), mai ales în ramurile uşoare şi în metalurgie, unde costurile energetice au lovit competitivitatea, dar au existat şi sectoare dinamice cu creşteri de două cifre, precum farmaceutice (+21%), mobilă (+16,7%) şi cocserie (+12,6%). Comerţul exterior a adâncit deficitul balanţei de plăţi, cu exporturi în creştere de 3,7% (56,6 miliarde euro), dar importuri şi mai accelerate (+4,5%, până la 75,9 miliarde euro), ceea ce a dus la un deficit comercial de -19,3 miliarde euro şi un deficit de cont curent de -17,2 miliarde euro, cu peste 17% mai mare decât anul trecut.

Pe piaţa muncii, efectivul mediu de salariaţi a crescut uşor (+0,5%), ajungând la 5,17 milioane de persoane, cu avansuri în construcţii, sănătate, comerţ şi HoReCa, dar cu scăderi consistente în industrie, unde sectoare precum confecţiile, textilele şi industria auto au pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Salariul mediu brut lunar a urcat la 9.198 lei (+10,2% faţă de 2024), sub impulsul majorării salariului minim la 4.050 lei de la 1 ianuarie 2025 şi al presiunilor sindicale. Totuşi, aceste creşteri au fost erodate de o inflaţie care a atins în august 2025 nivelul de 9,9%, cu o medie de 6,1% pe primele opt luni, accelerată de expirarea plafonării la energie şi de majorările de TVA şi accize aplicate din august.

În acest cadru tensionat, execuţia bugetului general consolidat pe primele opt luni s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, adică 4,54% din PIB, puţin mai bun decât în aceeaşi perioadă din 2024 (4,59% din PIB). Veniturile au însumat 420,1 miliarde lei, în creştere cu 11,8%, datorită impozitelor pe salarii şi venit, accizelor şi fondurilor europene, în timp ce cheltuielile au crescut cu 10,9%, ajungând la 506,4 miliarde lei.

Din cele de mai sus reiese că proiectul de rectificarea bugetară propus de Ministerul Finanţelor arată limpede tensiunea dintre nevoia de finanţare a unor cheltuieli cu dobânzi, pensii, salarii, programe sociale, dar şi limitările veniturilor statului, într-un context economic dificil şi impredictibil. Este o ajustare care încearcă să asigure echilibrele macroeconomice, dar care, prin creşterea deficitului, indică totodată vulnerabilităţile structurale şi presiunea asupra finanţelor publice.