Datele celui mai recent Eurobarometru, publicate în februarie 2026, conturează imaginea unei societăţi europene marcate de anxietăţi legate de evoluţiile globale, dar care continuă să vadă în Uniunea Europeană un reper de stabilitate şi protecţie, susţine rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea. În cazul României, principala sursă de îngrijorare rămâne costul vieţii, pe fondul inflaţiei persistente şi al incertitudinilor economice. Potrivit rectorului UVT, sondajul realizat în toamna anului 2025 arată că majoritatea europenilor privesc viitorul lumii cu pesimism, din cauza conflictelor armate din proximitatea UE, a ameninţărilor teroriste şi a riscurilor generate de atacuri cibernetice, dezinformare şi utilizarea inteligenţei artificiale. În acelaşi timp însă, percepţia asupra propriei vieţi şi asupra spaţiului european rămâne relativ optimistă. Cetăţenii tind să vadă Uniunea Europeană drept un factor de coeziune şi protecţie, mai ales într-un context internaţional perceput ca tot mai instabil.
• Frica externă întăreşte sprijinul pentru UE
Marilen Gabriel Pirtea subliniază că sondajul indică un paradox psihologic: cu cât lumea este percepută ca mai periculoasă, cu atât Uniunea Europeană este privită mai clar ca un „adăpost” necesar. În opinia sa, sprijinul pentru UE devine tot mai pragmatic, fiind legat de securitate, stabilitate economică şi protecţie socială, nu doar de aspiraţii politice. bÎn România, securitatea domină agenda preocupărilor publice. Războaiele din apropierea graniţelor Uniunii, terorismul şi atacurile cibernetice sunt considerate riscuri majore. La acestea se adaugă temeri legate de migraţia necontrolată, dezastrele naturale şi schimbările climatice. Totodată, sondajul relevă o anxietate crescândă legată de degradarea spaţiului informaţional. Dezinformarea, discursul instigator la ură, conţinutul fals generat de inteligenţa artificială şi lipsa transparenţei algoritmilor sunt percepute drept ameninţări directe la adresa democraţiei şi coeziunii sociale.
• Costul vieţii, principala preocupare
Pe plan socio-economic, costul vieţii rămâne principala sursă de îngrijorare pentru români. Inflaţia şi creşterea preţurilor sunt considerate cele mai presante probleme, urmate de situaţia economiei, piaţa muncii, sănătatea publică şi riscul sărăciei. Deşi majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil, un segment important anticipează o scădere în următorii cinci ani, ceea ce indică o fragilitate persistentă în percepţia bunăstării personale.
Concluzia generală a sondajului arată o Europă mai conştientă de sine, în care temerile globale nu paralizează societatea, ci determină o reordonare a priorităţilor. Cetăţenii cer mai multă protecţie, coerenţă şi capacitate reală de acţiune din partea instituţiilor europene. Rectorul UVT subliniază o concluzie de fond: "În ansamblu, datele Eurobarometrului arată o Europă mai conştientă de sine, în sensul că frica nu ne mai paralizează, ci reordonează aşteptările, iar cetăţenii cer protecţie, coerenţă şi capacitate de acţiune, nu doar promisiuni abstracte. Pentru România, ataşamentul faţă de UE există, dar devine exigent iar sprijinul nu mai este necondiţionat, ci legat de rezultate palpabile. Adică, românii îşi doresc stabilitate economică, protecţie în faţa ameninţărilor externe şi apărarea valorilor democratice într-o lume tot mai volatilă. Într-un context global dominat de crize suprapuse, Uniunea Europeană poate demonstra că putere reală, transformând îngrijorarea colectivă într-un proiect comun credibil."
Românii îşi doresc stabilitate economică, securitate şi apărarea valorilor democratice într-un context internaţional tot mai volatil.

















































Opinia Cititorului