Reformă la Romsilva: mai puţini directori, mai multă transparenţă

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor face paşi decisivi pentru reformarea uneia dintre cele mai importante instituţii din domeniul silvic - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. O consultare publică esenţială este programată pentru mâine, la sediul ministerului din Bucureşti, şi va marca începutul unei transformări structurale majore.

• Prioritatea mandatului Dianei Buzoianu

Noua conducere a ministerului anunţă ferm că reforma Romsilva este prioritatea numărul unu. Ministrul Diana Buzoianu subliniază: „Vreau o instituţie eficientă, transparentă şi cu adevărat responsabilă faţă de pădurile ţării. Nu putem vorbi despre protejarea mediului fără o reformă profundă a celei mai mari regii silvice.” Această declaraţie vine în contextul în care România continuă să se confrunte cu probleme precum tăierile ilegale de păduri, lipsa de transparenţă în gestionarea resurselor forestiere şi o structură birocratică supradimensionată în interiorul Romsilva.

• Ce prevede reforma?

Potrivit Ministerului Mediului, reforma va cuprinde: Reducerea semnificativă a numărului de directori la nivel central şi local; Diminuarea sporurilor şi corelarea acestora cu performanţa angajaţilor; Evaluarea activităţilor Romsilva din punct de vedere economic şi social; Alinierea structurii şi funcţionării regiei la recomandările recente ale Curţii de Conturi; Combaterea risipei şi a birocraţiei, prin restructurare şi digitalizare.

Scopul final, spun oficialii, este crearea unui sistem de administrare sustenabil şi responsabil, în interesul cetăţenilor şi al patrimoniului natural.

• Un pas necesar pentru protejarea unei comori naţionale

Pădurile României - deseori în centrul scandalurilor privind defrişările ilegale - acoperă peste 6 milioane de hectare şi sunt esenţiale pentru biodiversitate, climă şi calitatea vieţii. Ministerul insistă că o reformă reală a Romsilva este vitală pentru o gestionare echilibrată şi durabilă a acestui capital natural. Într-un context european în care tot mai multe state revizuiesc politicile forestiere în sensul sustenabilităţii şi al implicării cetăţeneşti, România pare să urmeze acelaşi drum.