Reuters: Forţele americane se retrag din ultimele baze din Irak

Forţele americane se retrag miercuri din ultimele baze din Irak, într-un moment în care plecarea lor provoacă îngrijorări privind apariţia unui vid de securitate, consolidarea miliţiilor şiite sprijinite de Iran şi posibilitatea ca gruparea Statul Islamic să îşi refacă reţelele, relatează Reuters într-o amplă analiză.

Retragerea, considerată de Teheran şi de aliaţii săi drept o victorie, a fost convenită în 2024, în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden, şi este pusă în aplicare de administraţia Donald Trump, în contextul în care Statele Unite sunt implicate într-un război cu Iranul, potrivit Reuters.

Plecarea trupelor americane are loc la 23 de ani după intervenţia militară condusă de SUA care l-a înlăturat de la putere pe Saddam Hussein şi a fost urmată de perioade de instabilitate şi violenţe ce au contribuit, ulterior, la apariţia grupării Statul Islamic, relatează Reuters.

Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice le-a cerut americanilor să voteze împotriva aliaţilor lui Trump din Congres, în timp ce trupele SUA se retrag din Irakul vecin, unde Iranul şi-a extins treptat influenţa prin intermediul unor grupări aliate după căderea regimului lui Saddam Hussein, potrivit Reuters.

Deşi retragerea militarilor americani este, în general, susţinută de irakieni, există şi temeri cu privire la capacitatea forţelor de securitate ale ţării, instruite şi finanţate de Statele Unite, de a asigura protecţia Irakului fără sprijinul militar american. În peste două decenii de război, aproximativ 4.500 de militari americani au murit în Irak, relatează Reuters.

„Lecţia din ultimele două decenii este că vidul de securitate poate fi extrem de periculos”, a declarat Jassim al-Bahadli, analist irakian care oferă consultanţă forţelor de securitate.

Forţele americane au ajuns în Irak în 2003, au ocupat ţara, au contribuit la instalarea unui guvern dominat de şiiţi şi au purtat timp de mai mulţi ani lupte împotriva insurgenţei, mai întâi cu forţele loiale lui Saddam Hussein şi apoi cu Al-Qaida, în timp ce conflictul sectar afecta grav ţara. Trupele americane s-au retras în 2011, dar au revenit mai puţin de trei ani mai târziu pentru a sprijini forţele irakiene în lupta împotriva grupării Statul Islamic, care a controlat teritorii importante şi a terorizat milioane de oameni în perioada 2014-2017, relatează Reuters.

Aproape de două ori mai mulţi militari americani au murit în Operaţiunea „Iraqi Freedom” decât în războiul din Afganistan, care s-a încheiat cu retragerea SUA în 2021, potrivit Reuters.

În conflictul din acest an cu Iranul, şapte dintre cei 18 militari americani care au murit se aflau în Irak. Ultimul dintre aceştia a fost un sergent ucis în luna iulie, în timpul detonării controlate a unei drone la o bază din apropierea oraşului Erbil, relatează Reuters.

Iranul, care afirmă că unul dintre obiectivele sale este retragerea forţelor americane din Orientul Mijlociu, consideră plecarea SUA din Irak o victorie pentru aşa-numita „axă a rezistenţei”, formată din grupări armate din regiune, potrivit Reuters.

„Ce este preocupant nu este neapărat o intervenţie directă iraniană, ci posibilitatea ca intermediarii Iranului să se simtă mai puternici în absenţa unei prezenţe militare occidentale. Aceste grupuri ar putea încerca să-şi extindă rolul în definirea politicilor de stat şi să-şi consolideze prezenţa în instituţii-cheie”, a declarat Ahmed Younis, analist politic din Bagdad.

Unii oficiali irakieni din domeniul securităţii, atât din guvernul federal, cât şi din regiunea semiautonomă kurdă din nordul ţării, consideră că retragerea SUA ar putea favoriza revenirea grupării Statul Islamic. Deşi califatul autoproclamat al organizaţiei a fost înfrânt în urmă cu aproape un deceniu, aceasta menţine celule clandestine în Irak, relatează Reuters.

În perioada sa de maximă expansiune, Statul Islamic controla aproximativ o treime din teritoriul Irakului şi a ucis mii de oameni. Printre victime s-au numărat şi sute de persoane împuşcate într-o fostă bază militară americană, crime pe care militanţii le-au filmat, potrivit Reuters.

Trupele americane au oferit forţelor de securitate irakiene informaţii esenţiale despre deplasările grupării Statul Islamic, precum şi capacităţi de supraveghere şi recunoaştere aeriană.

„Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituţiile irakiene de securitate au pregătit un Plan B viabil pentru faza post-coaliţie”, a declarat generalul irakian în retragere Mohammed al-Jubouri, care a comandat o brigadă în războiul împotriva Statului Islamic.

„Unul dintre cele mai negre scenarii ar fi ca SI să obţină drone armate sau drone improvizate cu explozibili într-un moment în care Irakul continuă să nu aibă suficiente capabilităţi aeriene pentru a contracara eficient astfel de ameninţări”, a adăugat Mohammed al-Jubouri.